Fondurile pentru primari au fost împărțite, după bunul plac al miniștrilor Dezvoltării, în aproape 13.000 de proiecte de investiții, de-a lungul și de-a latul țării, ceea ce face aproape imposibil de controlat dacă și cât s-a furat.
Guvernul a aprobat luni alocarea sumei de 400 de milioane de lei pentru facturile curente legate de derularea Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL), acoperindu-se doar 40% din facturile trimise Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) spre decontare de către autoritățile locale.
PNDL a debutat în 2013, având alocate 17,6 miliarde de lei pentru etapa I, care trebuia să se deruleze în perioada 2013-2017, dar care se derulează și în prezent - perioada de implementare fiind prelungită, și 30 miliarde de lei pentru etapa a II-a, începută în 2017 și care va continua până la finalul lui 2020. În total circa 10 miliarde de euro care pleacă la primării și, cum se va vedea, este greu de controlat că banii au fost folosiți pentru scopurile în care au fost alocați
PNDL a fost criticat de-a lungul timpului atât de Comisia Europeană, cât și de FMI, chiar și în guvernarea PDL, când se numea PNDI (Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii). Criticile au apărut din cauza atribuirii proiectelor pe criterii politice, din cauza lucrărilor făcute prost și a decontării indiferent de rezultate.
Comisia Europeană: PNDL a fost creat special pentru a submina fondurile europene
Guvernul Dăncilă a solicitat Comisiei Europene (CE) să deconteze din fondurile europene proiectele de apă şi canalizare realizate prin PNDL, dar Bruxelles-ul a respins solicitarea. CE și-a motivat refuzul prin faptul că proiectele finanțate prin PNDL nu respectă standardele cerute de Comisie și nici nu se înscriu în strategia Comisiei Europene. În plus, experții executivului european au transmis că PNDL a fost creat special pentru a submina fondurile europene. „Prin această cerere, Executivul demis a încercat să recupereze 1,8 miliarde de lei, adică aproape 0,2% din PIB, potrivit proiectului de rectificare bugetară. Astfel se creștea artificial gradul de absorbţie a fondurilor europene şi se diminua deficitul bugetar, deoarece plăţile iniţiale pentru proiecte au fost făcute de la bugetul de stat”, a precizat Asociația Orașelor din România.
Pixuri de 300 de euro și becuri de 2.000 de euro
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.5/2018 privind instituirea unor măsuri pentru derularea Programului naţional de dezvoltare locală etapa a II-a a fost adoptat definitiv, pe 4septembrie, de Camera Deputaților. PNDL 2 a stârnit discuții aprinse la votul din Parlament, parlamentarii USR făcând un scandal imens, acuzând faptul că programul nu este altceva decât o sursă de corupție, aducând mai multe exemple în acest sens. „USR nu este fanul acestui proiect PNDL, acestui program, știm cu toții cine l-a inventat: fostul dumneavoastră președinte, care acum este în pușcărie (Liviu Dragnea – n.r.), este un program caracterizat nu doar prin lipsă de transparență, printr-o alocare greșită, foarte politică, care pleacă din pixul ministrului și care a făcut din Ministerul Dezvoltării Regionale un adevărat Guvern în Guvern, un stat în stat. Foarte mulți primari se duceau să ceară bani de la PNDL și au făcut lucrul acesta în dauna fondurilor europene, în dauna absorbției la care stăm foarte prost după cum știți. Ați folosit banii publici pentru a cumpăra bunăvoința primarilor, știm foarte bine cum s-au cheltuit acei bani, s-au făcut și reportaje de presă, cu pixuri care costă 300 de euro sau becuri de 2.000 de euro, toate acestea sunt PNDL, bani pentru risipă, stadioane de fotbal în pantă ș.a.m.d. Acest PNDL, după noi, nu ar mai trebui să existe ca program, ar trebui folosite exclusiv pentru cofinanțarea fondurilor europene! Adică, noi să facem și absorbție, să folosim banii pentru investiții, cu cap, în modul în care să ne asigurăm că maximizăm valoarea și că nu-i aruncăm pe apa Sâmbetei”, a spus deputatul USR Claudiu Năsui. Președintele Klaus Iohannis a promulgat, joi, 3 octombrie, legea pentru aprobarea Ordonanței de Guvern 5/2018.
Alocările de fonduri stau în pixul ministrului
PNDL este un program gestionat de MDRAP prin care se finanțează în localitățile din țară proiecte de sănătate, educație, apă-canalizare, iluminat public, drumuri, salubrizare, cultură și sport. În tot mai multe sate pot fi văzute stadioane moderne, construite prin PNDL, care au fost lăsate la mila Domnului din cauză că primăriile, după ce le-au construit, nu mai au fonduri să le întrețină.
Programul este reglementat prin OUG 28/2013 și a continuat o serie de programe începute încă din anii ‘90 care acopereau cheltuieli pentru drumuri județene și locale, pietruiri, alimentare cu apă sau canalizare. PNDL 2 acoperă și construcția pentru școli și grădinițe. Este un program din care s-a construit infrastructură mai degrabă mică și mijlocie și nu drumuri naționale sau autostrăzi.
Alimentare cu apă, dar și Sistem de alimentare cu apă în aceeași comună
„Alocările se fac prin ordin de ministru, fără a exista o transparență suficient de mare privind algoritmii care sunt aplicați de minister pentru alocări. De exemplu, două dintre criteriile specificate în lege sunt populația și capacitatea financiară a localității; dar nu știm cu siguranță cât la sută din evaluarea finală reprezintă fiecare dintre aceste criterii. Nu există decât o listă cu localitățile unde s-au alocat banii și sumele, fără a exista o justificare sau o evaluare numerică (un punctaj, spre exemplu, pe o scară de la 0 la 100).
De asemenea, proiectele nu sunt numerotate, iar în unii ani au avut denumiri diferite, ceea ce face foarte dificilă urmărirea unui proiect de la cap la coadă, pe o durată mai lungă. Numele pot fi diferite, ca de exemplu Alimentare cu apă vs Sistem de alimentare cu apă în comuna Colibași, judeţul Giurgiu (același proiect, ani diferiți) sau pot fi foarte asemănătoare, ca de exemplu Reabilitare străzi principale în comuna Crevedia Mare vs Modernizare drumuri stradale comuna Crevedia Mare”, arată o analiză a Expert Forum.
Din această cauză, pentru anumite perioade, este dificil de văzut câți bani a primit o localitate pentru un proiect, având în vedere că unele proiecte sunt multianuale. Mai mult, și procedurile de achiziție sunt foarte dificil de urmărit și cu siguranță nu pot fi analizate per ansamblu.
Curtea de Conturi: MDRAP nu s-a asigurat că proiectele finanțate erau și realizate
Curtea de Conturi a analizat PNDL pentru perioada 2013-2014, când Ministerul Dezvoltării era condus de Liviu Dragnea, iar Sevil Shhaideh era secretar de stat, ordonator principal de credite și Coordonator al Direcției Generale de Dezvoltare Regională și Infrastructură (DGDRI). Auditul instituției conduse atunci de Nicolae Văcăroiu a constatat că obiectivele PNDL nu au fost atinse, iar fondurile alocate nu au fost utilizate „în mod economic, eficient și eficace”. Auditorii au mai stabilit că DGDRI „nu a reacționat în mod corespunzător” pentru a preîntâmpina riscurile de fraudă; „la nivelul MDRAP s-au emis ordine prin care s-au aprobat sume pentru finanțarea unor obiective de investiții din alte domenii decât cele considerate de importanță națională”, așa apărând celebrele parcuri de la marginea satelor. MDRAP nici măcar nu s-a asigurat că proiectele finanțate erau și realizate, mai constata Curtea de Conturi.
Investiții multe și mărunte ca să fie greu de controlat
Prin PNDL 1 au fost finanțate, potriviy vicepremierului Daniel Suciu, 5.501 obiective în 2.559 comune, oraşe, municipii și județe, din care până în prezent sunt finalizate doar 3280. În privinţa PNDL - etapa 2, el a precizat că alocarea a fost de "30 de miliarde de lei", bani cu care au fost finanţate "7.261 de investiţii, de obiective, şi 2.945 de unităţi administrativ-teritoriale".
Closetul de 80.000 de euro
Prin PNDL 2 a fost construit, la Școala gimnazială din localitatea Buzescu, județul Teleorman, un grup sanitar care a costat 80.000 de euro, cât o vilă în zonă. Însă, privata este închisă și la o lună și jumătate de la începerea școlii, iar elevii merg tot la toaleta din spatele curții.
Ludovic Orban: PNDL este util, dar banii sunt dați pe criterii politice
Premierul desemnat Ludovic Orban nu este de acord cu modul în care sunt achitate facturile prin PNDL, deoarece banii sunt dați pe criterii politice, iar acest lucru trebuie să înceteze: „PNDL este util pentru comunitățile locale, un program într-un stadiu avansat, deja se află în execuție aproape toate proiectele aprobate. Ce vreau să spun e că din punctul nostru de vedere plățile nu trebuie condiționate politic, ci trebuie să existe o regulă foarte simplă prin care situațiile de lucrări avizate care intră la plată să fie luate în ordinea în care sunt depuse, în măsura în care sunt conforme cu prevederile legale, fără să se țină cont de apartenența politică a primarilor care beneficiază de aceste proiecte și de decontările lucrărilor efectuate“.