Măsurile anunţate de Tăriceanu vor putea fi puse în aplicare numai dacă viitorul guvern măreşte TVA-ul şi cota unică.
Programul anticriză anunţat miercuri de premierul Călin Popescu-Tăriceanu nu reprezintă o reacţie responsabilă a unui guvern în măsură să-i protejeze pe români de efectele negative ale crizei externe, susţin analiştii economici consultaţi de EVZ. Mai mult, declaraţiile lui Tăriceanu au fost percepute ca un anunţ electoral care nu va fi niciodată pus în aplicare.
Şeful executivului a anunţat un program ce cuprinde 13 măsuri care necesită o alocare de cel puţin 10 miliarde de euro în următorii patru ani pentru investiţii în sectoarele economice importante.
Însă, atâta timp cât nu sunt asumate de întreaga clasă politică, intenţiile anunţate nu sunt viabile, consideră analistul economic Ilie Şerbănescu. „Nu sunt măsuri rele, dar nu vor fi aplicate“, adaugă el. Fără să precizeze sursele de finanţare şi un termen de aplicare cât mai rapid, fără să cuprindă soluţii care ar încuraja economisirea, proiectul lui Tăriceanu nu ne poate feri de criză, spune el.
Analistul financiar Bogdan Baltazar afirmă despre planul premierului că „sunt declaraţii de intenţii pioase, dulci, dar nu merită termenul de măsuri“. Potrivit lui Baltazar, neimpozitarea dividendelor reinvestite este o soluţie complicată, care naşte mari posibilităţi de fraudă. Iar prima fiscală de 5% pentru plătitorii la termen a taxelor va tăia circa 5% din bugetul de stat, în contextul în care firmele vor aduce mai puţini bani, pe fondul scăderii activităţii. Exportatorii vor soluţii concrete
Deşi premierul vorbeşte despre facilităţi fiscale, reprezentanţii BNR susţin, citaţi de NewsIn, că creşterea şomajului şi diminuarea producţiei vor determina noul guvern să mărească impozitele. Astfel, cota unică ar urma să urce la 19%, va creşte impozitul pe terenuri şi clădiri şi vor fi taxate terenurile agricole.
„Măsurile anunţate nu pot scoate România din criza economică, care este abia la început. Strategia anticriză trebuie regândită cu măsuri radicale, nu cu paliative ca acestea“, ne-a declarat Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor. În opinia exportatorilor, măsurile sunt insuficiente, iar strategia oficială anticriză trebuie să cuprindă şi alte acţiuni, precum un ajutor guvernamental pentru trimiterea în şomaj tehnic sau disponibilizarea angajaţilor din IMM-uri, „în condiţiile în care, în industria uşoară, peste 56.000 de salariaţi sunt trimişi în şomaj“, spune Ionescu. În plus, el aşteaptă să vadă un mecanism de returnare rapidă a TVA pentru micii exportatori, la fel ca achiziţionarea de către stat a cerealelor de la producă tori, pe care apoi să le revândă în afară sau procesatorilor români.
Bogdan Baltazar, analist financiar: "Un plan anticriză trebuie să aibă puncte aplicabile rapid şi să nu fie o sursă de corupţie, birocraţie suplimentară şi, eventual, de pierderi." OPINII
O finanţare FMI ne-ar urca ratingul
România ar trebui să încheie un acord de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), chiar dacă nu avem nevoie urgentă de bani, pentru a ne recâştiga vechile ratinguri de ţară. Bogdan Baltazar ne-a declarat că, „deşi pe fond nu cred că avem nevoie, ar trebui să încheiem un angajament de stand-by cu FMI. Să avem o facilitate la dispoziţie, să plătim un comision şi să tragem din ea dacă avem nevoie“. În opinia analistului, „fie că tragem fie că nu tragem, se ştie că România are o pernă, un tampon de urgenţă de 15 miliarde de euro“, iar acest lucru va determina agenţiile de rating Standard&Poor’s şi Fitch să urce ratingul României la nivelul de dinainte de recenta retrogradare. Analistul economic Ilie Şerbănescu este de părere că gesturile agenţiilor de rating au urmărit să constrângă România să ia bani de la FMI, după principiul „nu vreţi să treceţi strada, vă trecem noi“. Dacă aceşti bani vor intra în România, sunt mari şanse să fie folosiţi pentru a susţine economia, conchide analistul.
ÎNAINTE DE TURBULENŢE
Salariile au înflorit în 2007 Cele mai mari salarii din România le-au obţinut, anul trecut, „băieţii deştepţi“ din energie. Potrivit topului salariilor pe 2007 furnizat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), cel mai mare venit net a fost obţinut, anul trecut, de un angajat în domeniul comercializării energiei electrice. El a obţinut un venit net din salariu de 4,1 milioane de lei (1,2 milioane de euro), adică lunar i-au intrat în buzunar nu mai puţin de 100.000 de euro. Pe locul doi se situează un alt coleg de breaslă al celui mai avut salariat, care a primit 2,9 milioane de lei (peste 876.000 de euro), urmat de un consultant pentru afaceri care figurează cu un venit salarial de 2,47 milioane de lei (peste 740.000 de euro). În top 10 au intrat patru dealeri de pe piaţa monetară, care au avut salarii care variază între 417.000 şi 518.000 de euro. Printre cei mai bogaţi zece salariaţi se mai numără un reprezentant al producţiei de băuturi răcoritoare cu un venit de 440.000 de euro, precum şi un angajat în fabricarea articolelor din plastic pentru construcţii.
Citiţi şi:
„Românul e fudul, mănâncă bine, se îmbracă mai bine, nu e nicio criză“