Ayatollahul ar putea fi obligat să bea „Cupa cu Otravă”

Ayatollahul ar putea fi obligat să bea „Cupa cu Otravă”

Partizanii liniei dure anti-occidentale vor câștiga detașat alegerile legislative iraniene, potrivit rezultatelor preliminare. Consecințele sunt îngrijorătoare. Și totuși...

Rezultatele finale ale alegerilor din Iran sunt așteptate duminică dimineață, însă rezultatul este previzibil. După numărarea voturilor din 162 de circumscripții din totalul de 208, conservatorii și ultraconservatorii aveau un avantaj considerabil.

La Teheran, majoritatea voturilor au mers către primele trei nume de pe lista alianței dintre aceștia, a declarat un purtător de cuvânt la televiziunea de stat.

Capul listei este Mohammad Bakr Khalibaf, care a candidat de trei ori fără succes la prezidențiale, fost șef al Poliției, membru al Gardienilor Revoluției (arma ideologică a regimului) și fost primar al Teheranului între 2005 și 2017.

Ne puteți urmări și pe Google News

Moderații și reformatorii erau foarte rari printre cei aleși la Teheran.

Cu cele 30 de locuri ale sale în Parlament, capitala ocupă un loc important în cadrul alegerilor.

Dacă aceste prime rezultate se confirmă, ele constituie o lovitură dură pentru președintele moderat Hassan Rohani, a cărui libertate de mișcare va fi mult diminuată până la sfârșitul mandatului său, în 2021.

Regimul de la Teheran a exclus încă dinaintea alegerilor orice negocieri cu Washingtonul, dacă partea americană nu ridică sancțiunile reimpuse după ce Statele Unite au părăsit Acordul Nuclear din 2015, considerat ineficient și periculos pentru securitatea lumii.

Însă nemulțumirea față de criza economică, agravată în ultimul an, care a determinat un absenteism masiv la urne, i-ar putea forța pe liderii religioși să accepte calea diplomatică în locul înfruntării, care a fost la un pas să ducă la război deschis în ianuarie, scrie Reuters.

Unii inițiați, citatți de agenție, susțin că ayatollahul Khamenei ar putea fi nevoit să bea „cupa cu otravă”, citând o expresie folosită de predecesorul acestuia, ayatollahul Ruhollah Khomeini, atunci când a acceptat un armistițiu intermediat de ONU, care a pus capăt războiului dintre Iran și Irak (1980-1988).

Economia fragilă a Iranului, slăbită de campania de „presiune maximă” a americanilor, care a sufocar exporturile vitale de petrol, economie măcinată de corupție și de proasta addministrare, lasă regimului de la Teheran foarte puține opțiuni, spun experții citați.

„Iranul se află într-o criză de sistem aflată în punctul său de ruptură”, spune Michael Tanchum, membru senior în cadrul Austrian Institute for European and Security Policy, citat de Reuters.

„Pentru a evita ruptura, politicienii din linia dură iraniană ar putea oferi Statelor Unite concesii pentru a asigura supraviețuirea regimului.”

Relațiile dintre Washington și Teheran sunt minate de numeroase subiecte de dispută.

Iranul denunță rolul militar american în Golf. Statele Unite se opun alianțelor paramilitare iraniene din regiune, programului său balistic și celui nuclear, despre care se tem că ar putea fi folost pentru construirea de bombe atomice.

În ciuda divergențelor grave, simplul fapt de a deschide calea diplomatică ar reprezenta o schimbare radicală de atitudine.

Extremiștii iranieni, favoriții lui Khamenei și ieșiți întăriți din alegerile de vineri, ar putea avea acum spațiul politic pentru a se angaja în negocieri cu Washingtonul, scrie Reuters.

Ascensiunea conservatorilor și ultraconservatorilor a fost posibilă grație descalificării a mii de moderați, cărora li s-a interzis participarea în alegeri de către un organism de control strict, numit Consiliul Gardienilor, aflat sub directa ascultare a lui Khamenei.

Deși Parlamentul nu are o influență majoră în domeniul afacerilor externe sau în cel al politicii nucleare, o victorie a conservatorilor ar putea modifica politica iraniană a anilor următori, creând o plaformă solidă pentru scrutinul prezidențial din 2021.

„Durii vizează președinția”, afirmă un înalt responsabil iranian, care a cerut Reuters să îi păstreze anonimatul.

„O victorie a extremiștilor în alegerile prezidențiale, combinată cu dificultățile economice sporite, ar putea deschide un nou capitol în relațiile Iranului cu America”, a spus el.

„Rămânerea la putere este principala preocupare a liderului iranian Khamenei. Garantarea existenței republicii islamice depinde în principal de ameliorarea stării economiei”, a declarat un alt responsabil de la Teheran, apropia de tabăra durilor.

Conservatorii, care susțin o linie dură în interior, ar fi tentați să accepte o relaxare în relațiile externe cu Statele Unite, fără de care economia nu are nici o șansă să se redreseze, trăgând în groapă și regimul.