Avocatul Poporului Renate Weber sesizat Curtea Constituţională a României (CCR) în legătură cu excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi din OUG nr. 11/2020 referitoare la stocurile de urgenţă medicală.
„Restrângerea exerciţiului drepturilor şi libertăţilor de către un membru al puterii executive contravine atât principiului securităţii juridice, cât şi principiului legalităţii restrângerii exerciţiului unor drepturi şi libertăţi. Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi cele ale art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2020 privind stocurile de urgenţă medicală, precum şi unele măsuri aferente instituirii carantinei", se arată într-un comunicat al Avocatului Poporului.
Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile menţionate sunt neconstituţionale, în măsura în care permit dispunerea unor măsuri de restrângere a exerciţiului libertăţii individuale, prin acte administrative (ordine) emise de organe administrative (Ministrul Sănătăţii).
În esenţă, Avocatul Poporului apreciază că lipsa reglementării la nivelul legislaţiei primare a măsurilor generate de epidemii (carantină, izolare/internare obligatorie a persoanelor în contextul bolii transmisibile COVID-19) lasă la latitudinea ministrului Sănătăţii emiterea unor acte administrative, cu caracter normativ, de rang infralegal, ingerinţa generată de această stare vizând drepturi fundamentale, respectiv dreptul la libertate individuală şi dreptul la viaţă intimă, familială şi privată, cu încălcarea prevederilor art. 53 din Constituţie.
Avocatul Poporului consideră că trebuie să existe o reglementare juridică la nivel de lege, în sensul identificării clare a persoanelor şi situaţiilor în care şi faţă de care măsura carantinei (în oricare dintre formele acesteia: instituţionalizată/internare, izolare) se poate lua, cine o poate lua, în ce condiţii şi pe ce perioadă, deoarece toate aceste situaţii presupun o limitare a unor drepturi fundamentale ale omului.
„Dispoziţiile legale criticate, fără a stabili în concret garanţii adecvate menite să asigure respectarea caracterului inviolabil al libertăţii persoanei, lasă unui organ administrativ, Ministrul Sănătăţii, posibilitatea să legifereze şi să restrângă drepturi fundamentale, prin impunerea unor măsuri privative de libertate. Legea este cea care trebuie să reglementeze procedura de instituire şi încetare a măsurilor restrictive de libertate, aplicarea graduală a măsurilor în funcţie de severitatea cazului, atribuţiile fiecărei autorităţi publice în executarea măsurilor", menţionează Avocatul Poporului.
Mai mult, normele legale supuse controlului de constituţionalitate, care reglementează dispunerea unor măsuri, trebuie să fie elaborate în mod previzibil şi în limitele unor repere concrete, care să elimine riscul ca, prin ingerinţa autorităţilor administrative, măsurile să capete caracter abuziv sau restrictiv al unor drepturi sau libertăţi, precizează sursa citată.
„Pentru a fi respectată de către destinatarii săi, şi anume de autorităţile administrative, normele legale care permit acestora să ia măsuri necesare şi proporţionale trebuie să îndeplinească anumite cerinţe de claritate şi previzibilitate, astfel încât aceşti destinatari să îşi poată adapta în mod corespunzător conduita", se arată în comunicatul de presă al Avocatului Poporului.