Evaluarea candidaților pentru bursa Ierunca-Lovinescu 2019/2020, oferită de Guvernul Franței, a durat aproximativ șase luni, sute de tineri încercându-și norocul.

„Sper ca toată experiența pe care o trăiesc în Franța să mă ajute în România. Sunt lucruri pe care orice jurist din România le-ar înțelege mai bine dacă analizează dreptul francez. Atunci când mergi direct la sursa dreptului, la izvorul din care iese cea mai pură și mai naturală substanță a dreptului, n-ai cum să nu înțelegi mai bine că de multe ori noi suntem de drumuri greșite”, a declarat Cătălin Boacnă, care a câștigat detașat, la o diferență de aproape 30 de puncte față de următorul contracandidat.

Pentru proiectul propus sub titlul „Vocile marcante ale societății civile românești în perioada exilului parizian – de la insomnia conștiinței, la utopia drepturilor civile”, comisia de concurs formată din trei membri a decis acordarea unui punctaj de 78.66.

Este cel mai mare punctaj obținut până în prezent de un candidat, de la înființarea acestei burse. „Având în vedere specificul bursei, consider că este o distincție din partea statului român, fapt care mă onorează. Va trebui să elaborez un proiect de cercetare în domeniul juridic despre drepturile civile ale diasporei românești în perioada comunistă, dar voi ajunge cu siguranță și la problemele juridice actuale ale societății civile aflate în afara granițelor României. În realitate, sunt două Românii, una pe care o știm cu toții de la orele de istorie și geografie și una pe care nu o studiem la școală, despre care nu știm mare lucru și pe care nu am reușit nici măcar să o încadrăm în statistici corecte și reale”, a declarat avocatul Cătălin Boacnă, fost jurnalist la Evenimentul zilei.

România aflată în exil n-ar trebui să se simtă ca un copil abandonat”

Acesta mai susține că pentru diaspora românească împrăștiată peste tot prin lume nu există o protecție juridică eficientă, adevărată: „Acea Românie aflată în exil n-ar trebui să se simtă ca un copil abandonat, maltratat zilnic de părinți, ci trebuie iubită și respectată de noi toți. Dacă suntem incapabili să o aducem acasă, atunci măcar ar trebui să dialogăm cu ea, să-i cunoaștem nevoile și să-i arătăm drepturile pe care le are. Au existat mulți eroi care au luptat pentru acea Românie pulverizată dincolo de hotare, care astăzi au fost uitați, au fost pur și simplu eliminați din acea memoria colectivă. Evident, acest exil românesc naște foarte multe probleme de ordin juridic, care vor face obiectul cercetării mele”.

Cheia de la o casă în centrul Parisului, plus 500 euro

Această bursă a fost instituită printr-o hotărâre a Guvernului României din anul 2016 ca urmare a faptului că Monica Lovinescu, una dintre vocile marcante ale exilului românesc în străinătate, a donat casa pe care o deținea în centrul Parisului către statul român, în care să fie cazați cei mai buni tineri studenți sau doctoranzi pe care îi are România în străinătate. Acest program de burse reprezintă un real succes pentru echipa condusă de către ambasadorul Luca Niculescu.

Astfel, câștigătorului i se oferă cheia de la o casă cu etaj din centrul Parisului și suma de 500 euro lunar. Dacă un tânăr ar plăti chirie pentru o asemenea locuință în Paris, ar costa cel puțin 2.000 euro lunar. Bursa se acordă pentru o perioadă de zece luni, pe toată perioada anului universitar, din septembrie 2019 până în iunie 2020.

„Mă voi muta în Paris de la începtul lunii septembrie și cred că va fi o experiență pe care orice tânăr aflat la studii în străinătate dorește să o trăiască. Voi urma inclusiv procedurile pentru înscrierea în Baroul Paris, în eventualitatea în care îmi voi dori să profesez ca avocat în Franța. Toate studiile și examenele din România îmi sunt recunoscute, iar procedura de a deveni avocat acolo este destul de simplă pentru mine”, a precizat Cătălin Boacnă.

 

Guvernul francez i-a asigurat plecarea din România pentru trei ani

În prezent, Cătălin Boacnă este doctorand în anul II la Universitatea din Bordeaux, Franța, înființată în anii 1400, cu aproape 400 ani înainte de prima universitate din România. Cel puțin în domeniul dreptului, este considerată de mulți specialiști cea mai bună universitate din Franța, la concurență cu Sorbona.

A ajuns acolo printr-o bursă de excelență oferită celor mai buni doctoranzi din România, de către Guvernul Franței, mai exact de Ministerul Francez al Afacerilor Externe și Europene de la Paris. Această bursă are o valoare lunară de 1.060 euro și se oferă timp de patru luni pe an, pe parcursul celor trei ani de doctorat. Concurența a fost una foarte puternică, fiind sute de candidați înscriși, iar procedura de evaluare a durat aproximativ șase luni.

„Am aflat printr-un mail că sunt câștigătorul bursei oferite de statul francez și am plecat acolo după câteva luni. Cei de la Campus France, instituția care se ocupă de doctoranzii veniți din toate colțurile lumii, au fost foarte bine organizați și m-am ajutat cu tot ce am avut nevoie: mi-au oferit cazare la un hotel din centrul orașului timp de patru luni de zile, plata tuturor asigurărilor sociale, plata taxelor la universitate, inclusiv 700 de euro pentru achiziționarea cărților și tratatelor de drept care îmi erau necesare”, a explicat Boacnă.

 

În România, profesorul Tudorel Toader este indrumatorul tezei de doctorat

În anul 2016, Cătălin Boacnă a fost singurul candidat admis la specializarea Drept Penal din cadrul Școlii Doctorale de Drept de la Universitatea Al. I. Cuza, intrând sub directa îndrumare a prof. Tudorel Toader, rectorul instituției de invatamant superior. Toti studenții absolventi de studii juridice stiu faptul că prof. Toader are cele mai dure criterii de selecție a candidaților înscriși la doctorat, fiind extrem de riguros in evaluarea lor. Au fost ani la rând în care niciun candidat nu a obținut note suficient de bune pentru a ajunge sub indrumarea prof. Toader.

Tudorel Toader


Deși în Franța m-am integrat intr-un sistem de educație diferit fata de cel românesc pot spune cu toate convingerea că tot ceea ce face domnul Tudorel Toader la Iași, atât în calitate de profesor de drept cat si de rector al primei universități din Romania este la standarde europene. Învățământul de la Universitatea din Iași este la aceleași standarde de performanță cu cele din Franța. Am perceput asta in mod direct”, a declarat Cătălin Boacnă. Este o onoare pentru mine ca domnul Tudorel Toader sa fie indrumatorul tezei de doctorat si am convingerea că este cel mai bun profesor de drept din România și un adevărat jurist de talie internațională” , a completat tânărul avocat ieșean.

„Există și la ei o anumită patalogie a corupției”

Tânărul avocat arată că în Franța nu există un spectacol public atunci când se aplică legea. „Pentru francezi, dreptul, mă refer în special la dreptul penal, îi protejează, nu-i umilește, nu-i batjocorește. De exemplu, deși există și la ei o anumită patalogie a corupției, o luptă susținută a statului împotriva acestei boli, ei aplică dreptul contextual, cu echilibru, pe fiecare caz în parte. Nu fac spectacol public din aplicarea legii, procurorii nu se mândresc cu numărul de rechizitorii iar judecătorii nu-și trec în CV-uri numărul de arestare sau de mandate de interceptare ale convorbirilor telefonice. Am simțit o anumită decență a aplicării dreptului, pe care în România n-am perceput-o așa în multe dintre dosarele în care a intrat în mod direct”, a conchis Cătălin Boacnă.

Principiul separației puterilor în stat

Cătălin lucrează în cadrul Institutului de Justiție Penală din cadrul Școlii Doctorale de Drept din Bordeaux, în domeniul dreptului penal. Profesorul coordonator al tezei de doctorat este Jean-Christoph Saint-Pau, unul dintre cele mai apreciate nume ale învățământului superior francez, în domeniul dreptului. El a intrat ca avocat în Baroul Iași în anul 2013, având deja rezultate foarte bune în unele dosare intens mediatizate, în special din zona penalului. „Sper ca toată experiența pe care o trăiesc în Franța să mă ajute în România. La 1748, Montesquieu le vorbea deja francezilor, în lucrarea «Spiritul legilor», despre separația și rolul puternilor în stat. În aceeași perioadă noi ne școlarizam în știința corupției – era exact perioada fanariotă și nu are rost să vorbim despre ea… În schimb, astăzi, când am crede că am învățat deja ce-i bun de la alții, în România anului 2019, există situații în care trebuie să intervină Curtea Constituțională pentru a constata că liderii celor trei puteri, amnezici sau nu, încalcă hotarele atribuțiilor pe care le au conform legii fundamentale”, a completat avocatul.

Te-ar putea interesa și: