Evenimentul Zilei > Actualitate > Avocatul Gheorghe Piperea declară război UE. Miza, anularea certificatului verde digital
Avocatul Gheorghe Piperea declară război UE. Miza, anularea certificatului verde digital

Avocatul Gheorghe Piperea declară război UE. Miza, anularea certificatului verde digital

Avocatul Gheorghe Piperea vrea anularea Regulamentului Parlamentului European 953/2021 care reglementează libera circulație în condițiile pandemiei. Este vorba despre certificatul verde digital care a intrat în vigoare în mai multe țări europene, între care și România.

Avocatul Gheorghe Piperea cere anularea documentului european care reglementează folosirea noului certificat digital pe teritoriul statelor din Uniunea Europeană. În opinia sa, votul dat pentru reglementarea certificatului verde digital ar încălca mai multe dintre principiile fondatoare ale Uniunii Europene. Avocatul Piperea solicită Tribunalului Uniunii Europene să anuleze urgent acest regulament, după cum relatează luju.ro.

La 1 iulie 2021, Piperea a depus la Tribunalul UE acțiunea pentru anularea „Regulamentului (UE) 2021/953 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2021 privind cadrul pentru eliberarea, verificarea și acceptarea certificatelor interoperabile de vaccinare, testare și vindecare de COVID-19 (certificatul digital al UE privind COVID) pentru a facilita liberă circulăție pe durata pandemiei de COVID-19”.

Gheorghe Piperea arată că, deși în preambulul regulamentului se arată că „certificatul verde” nu trebuie folosit pentru îngrădirea libertății de mișcare, în realitate exact asta face documentul. Acesta condiționează libera circulație de posesia unei dovezi privind vaccinarea sau un test COVID negativ, iar acest lucru crează discriminare în rândul cetățenilor europeni.

În al doilea rând, susține Piperea, certificatul încalcă principiul subsidiarității. Conform acestui principiu, în anumite domenii Uniunea Europeană nu are dreptul să intervină în treburile interne ale statelor-membre. Iar un astfel de domeniu este cel al sănătății, amintește Gheorghe Piperea, citând articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și articolul 6 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

Mai mult arată acesta, certificatul digital încalcă dreptul la sănătate și chiar dreptul la viață al cetățenilor UE. Dat fiind că le impune să-și injecteze seruri despre care înșiși producătorii lor recunosc că sunt experimentale.

Principalele pasaje din acțiunea lui Gheorghe Piperea

„Încălcarea principiului subsidiarității

7.Prin adoptarea Regulamentului privind Certificatul UE COVID-19, se încalcă unul din principiile de baza ale funcționarii Uniunii Europene: principiul subsidiarității.

8.La nivel de organizare și funcționare a Uniunii Europene, principiul subsidiarității impune că, în domeniile care nu sunt de competență să exclusivă, Uniunea intervine numai dacă și în măsură în care obiectivele acțiunii preconizate nu pot fi realizate în mod satisfăcător de statele membre nici la nivel central, nici la nivel regional și local.

9.De asemenea, Articolul 1 din Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității stabilește că fiecare instituție asigura în permanentă respectarea principiilor subsidiarității și proporționalității definite la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană.

10.Raportat la prevederile adoptate prin Regulamentul privind introducerea Certificatul UE COVID-19, în conformitate cu art. 6 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, în domeniile legate de protecția și îmbunătățirea sănătății umane, Uniunea Europeană poate doar să sprijine, să coordoneze sau să completeze acțiunile statelor membre. Pentru domeniul protecției și îmbunătățirii sănătății umane, Uniunea Europeană are ceea ce tratatele numesc ‘competențe de sprijinire’, iar nu ‘competențe partajate’.

Uniunea Europeană poate doar să sprijine

11.Altfel spus, în ceea ce privește protecția și îmbunătățirea sănătății umane, Uniunea Europeană poate doar să sprijine, să coordoneze sau să completeze acțiunile statelor membre, sprijinind guvernele statelor membre să atingă obiective comune, să pună în comun resurse și să depășească provocări comune. Uniunea nu poate să adopte reglementări și nici să intervină asupra capacității țărilor membre de a face acest lucru, așa cum s-ar putea face în domeniile în care Uniunea are ‘competențele partajate’.

12 În schimb, prin Regulamentul atacat se condiționează un drept liber și fundamental, și anume, dreptul la liberă circulăție de existența unui certificat/ adeverință care confirmă faptul că dețînătorul a fost vaccinat împotriva COVID-19. Cu toate că Regulamentul oferă așa-zise alternative, acestea nu acoperă întreagă plajă de situații, iar în final oamenii care nu au fost vaccinați sau care nu au fost infectați cu virusul SARS-CoV-2, pentru a circulă ‘liberi’, sunt nevoiți să suporte costurile unui test care să demonstreze că nu sunt infectați cu virusul SARS-CoV-2.

În acest fel, dreptul de a circula liber în interiorul Uniunii Europene este îngrădit pentru cetățenii care nu au efectuat vaccin, întrucât dacă au fost ‘ghinioniști’ și nu au fost infectați cu virusul SARS-CoV-2 vor fi nevoiți să suporte costuri suplimentare pentru a călători. În schimb, cetățenii care aleg să se vaccineze nu vor suportă niciun cost suplimentar, vaccinul fiind acordat în mod gratuit.

13. În final, se observă că prin acest Regulament, Uniunea Europeană nu face altceva decât să intervină în politică internă a statelor membre impunând măsuri care afectează în mod direct domeniul sanitar.

O tendința de centralism al puterii la nivelul Uniunii Europene

14.În contextul prezentat se impune să menționez că, începând cu anul 2007 s-a observat o tendința de centralism al puterii la nivelul Uniunii Europene, prin preluarea de către Uniune, de la nivelul statelor membre, a unui număr din ce în ce mai mare de competențe, că urmare a unor situații considerate ‘de criză’: terorismul, falimentul bancar, imigranții, iar în final pandemia COVID-19. Toate cele 4 tipuri de criză parcurse din anul 2007 și până în prezent, au fost oportunități de creștere a puterii centralizate la nivelul Uniunii Europene, încălcând principiul fondator al subsidiarității, în dauna țărilor membre care au pierdut din autonomia de a legifera în anumite domenii.

15.Treptat, cu fiecare criză pe care Uniunea Europeană a traversat-o, statele membre au fost forțate să cedeze către această competențele de a reglementa în domenii în care aveau exclusivitate, și care nu erau partajate cu Uniunea. Acest fapt a dus la permiterea încălcării principiului subsidiarității, menit tocmai să garanteze suveranitatea în reglementare a statelor membre, în domeniile exclusive prevăzute de Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene și de Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității.

16.Această încălcare nu este singulară în contextul crizei pandemice generate de virusul SARS COV-2, încălcările principiului subsidiarității de către organele Uniunii Europene în acest context fiind multiple. Prin acțiunile întreprinse de organismul sau executiv, Comisia Europeană, Uniunea s-a implicat în autorizarea fără dovezi științifice solide a unor vaccinuri împotriva COVID-19 considerate experimentale. A autorizat utilizarea acestor vaccinuri în interiorul Uniunii Europene, deși până în prezent nu sunt cunoscute întru-totul efectele adverse ale unor astfel de vaccinuri, iar producătorii acestora au imunitate de răspundere civilă și penală pentru eventualele reacțiile adverse și nocive.

În plus, Comisia Europeană a pre-cumpărat miliarde de doze de vaccin, înainte de a se asigura că există capacități de producție și stocare. Analizând toate aceste acțiuni ale Comisiei Europene în contextul pandemiei COVID-19, se observă că acestea fac parte din domeniul protecției și îmbunătățirii sănătății umane, domeniu în care, conform art. 6 din TFUE, Uniunea Europeană are doar ‘competențe de sprijinire’, competențele principale de legiferare și acțiune aparținând statelor membre.

Încălcarea principiului subsidiarității

17.Încălcările repetate ale principiului subsidiaritățîi au condus la o ‘subrezire’ a acestuia și au permis adoptarea Regulamentului privind Certificatul UE COVID-19, în contradicție cu faptul că Uniunea nu are dreptul de a reglementa în domeniul legat de protecția și îmbunătățirea sănătățîi umane, rezervat în principal statelor membre.

18.Principiul subsidiaritățîi reconfirmă că Uniunea Europeană este o uniune a statelor membre, nu o federație. Așadar, atâta vreme cât Uniunea Europeană nu devine o federație, principiul subsidiaritățîi nu poate fi încălcat.

19.Adoptarea Regulamentului privind Certificatul UE COVID-19 este de natură a afecta drepturile și libertățile fiecărui cetățean al Uniunii, întrucât, în conformitate cu principiul aplicabilitățîi directe a regulamentelor europene, prevăzut de art. 288 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene3, măsurile impuse prin acest Regulament vor fi aplicate în mod direct în toate statele membre ale Uniunii Europene.

În finalul documentului se menționează că ‘este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre’, în ciuda faptului că Uniunea Europeană nu are competențe în a legifera în domeniul protecției și îmbunătățirii sănătățîi umane, încălcând astfel principiul fundamental ce stă la baza funcționarii și organizării Uniunii Europene, principiul subsidiaritățîi, ceea ce justifică cererea subsemnatului privind anularea Regulamentului privind Certificatul UE COVID-19.

Încălcarea unor drepturi și libertăți fundamentale

Încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale prevăzute de Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene

20.Prin adoptarea Regulamentului privind Certificatul UE COVID-19 se încalcă o serie de drepturi și libertăți fundamentale, prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

21.În preambulul Cartei se prevede că: ‘prezența carta reafirmă, cu respectarea competențelor și sarcinilor Uniunii, precum și a principiului subsidiaritățîi, drepturile care rezultă în principal din tradițiile constituționale și din obligațiile internaționale comune statelor membre, din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, din Cartele sociale adoptate de Uniune și de către Consiliul Europei, precum și din jurisprudența Curțîi de Justiție a Uniunii Europene și a Curțîi Europene a Drepturilor Omului’.

22.Având în vedere importantă drepturilor și libertăților stabilite de Carta, încălcarea prin Regulamentul privind Certificatul UE COVID-19 a prevederilor acesteia, este cu atât mai gravă cu cât Uniunea și-a asumat în mod expres recunoașterea drepturilor, libertăților și principiilor enunțate în cuprinsul Cartei, iar prin adoptarea Regulamentului sunt încălcate mai multe drepturi din cuprinsul acestuia.

23 Printre drepturile și libertățile prevăzute de Carta și încălcate de Regulamentul privind Certificatul UE COVID-19 se numără dreptul la viață (prevăzut de art.2 din Carta); dreptul la integritate al persoanei (prevăzut de art. 3 din Carta); dreptul la libertate și la siguranță (prevăzut de art. 6 din Carta); dreptul la nediscriminare (prevăzut de art.21 din Carta); dreptul la protecția sănătățîi (prevăzut de art. 35 din Carta); dreptul la libertatea de circulăție și de ședere (prevăzut de art. 45 din Carta). Or, cu toate că în cuprinsul Regulamentului se menționează că ‘Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute în special de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene’, prin măsurile pe care le impune, Regulamentul încalcă o serie de drepturi prevăzute de Carta, după cum voi arată în cele ce urmează.

Regulamentul afectează dreptul la viață

24.În primul rând, cu privire la Dreptul la viață, prin măsurile pe care le impune, Regulamentul afectează dreptul persoanelor care au contraindicație în a se vaccina împotriva COVID-19 sau care nu doresc să se vaccineze împotriva COVID-19 ori să efectueze un test pentru detectarea virusului SARS COV-2, dar care trebuie să călătorească în alte state membre ale Uniunii Europene, pentru tratarea unor afecțiuni medicale de care suferă.

25.Sunt foarte dese situațiile în care persoane suferind de afecțiuni grave, în vederea efectuării unei intervențîi sau a administrării unui tratament au nevoie să călătorească urgent în alte state membre ale Uniunii Europene. În acest context, în care timpul este un element esențial pentru salvarea viețîi, interdicțiile de călătorie și întârzierile generate de măsurile impuse de Regulament pot face diferența între viață și moarte. În acest fel, prin măsurile pe care le instituie, Regulamentul încalcă dreptul la viață prevăzut de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

26.În ceea ce privește Dreptul la libertatea de circulăție și de ședere, prevăzut de art. 45 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii, adoptarea Regulamentului privind Certificatul UE COVID-19 limitează libertatea de mișcare a persoanelor care nu se încadrează în niciuna din situațiile prevăzute de Regulament, pentru a li se putea elibera un Certificat UE COVID-19. Libertatea de circulăția este garantată pentru fiecare cetățean al uniunii europene, dar prin adoptarea Regulamentului se încalcă însuși scopul anunțat de la începutul acestuia, și anume, ‘Orice cetățean al Uniunii are dreptul fundamental de liberă circulăție și ședere pe teritoriul statelor membre’.

27.De asemenea, în proiectul regulamentului se menționează că: deținerea unui certificat de vaccinare sau deținerea unui certificat de vaccinare care indică un vaccin împotriva COVID-19 nu ar trebui să fie o condiție prealabilă pentru exercitarea dreptului de liberă circulăție sau de utilizare a serviciilor de transport transfrontalier de persoane, cum ar fi companiile aeriene, trenurile, autocarele, feriboturile sau orice alt mijloc de transport. În ciuda acestora, dacă un cetățean al Uniunii nu se încadrează în niciuna din situațiile prevăzute de Regulament pentru a i se putea elibera Certificatul UE COVID-19, consecință este tocmai cea care se dorește a fi evitată, și anume, îngrădirea libertățîi de circulăție garantată de art. 45 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii.

Încălcarea dreptului la liberă circulăție

28.Împrejurarea că cetățenii au posibilitatea de a efectua un test care să demonstreze că nu sunt infectați cu virusul SARS-CoV-2 nu este o alternativă care să prevină încălcarea dreptului la liberă circulăție întrucât costurile acestui test sunt suportate de cetățeni. În acest fel aceștia, pentru a se bucură de dreptul de a circulă liber, sunt constrânși să apeleze la o altă modalitate care să nu implice costuri suplimentare din partea acestora, și anume, vaccinarea cu substanțe recunoscute de UE că fiind experimentale. Or, în acest caz se aduce o gravă încălcare a dreptului la integritate fizică, recunoscut de art. 3 din Carta.

Cu toate că în Regulament este menționat că acesta ‘nu poate fi interpretat că instituind un drept sau o obligație de a fi vaccinat’, împrejurarea că vaccinarea este singurul mod prin care unui cetățean îi este eliberat în mod gratuit Certificatul UE COVID-19, face că Regulamentul să impună indirect vaccinarea

29.În ceea ce privește Dreptul la protecția sănătățîi, prevăzut de art. 35 din Carta și Dreptul la libertate și siguranță, prevăzut de art. 6 din Carta, prin adoptarea Regulamentului privind Certificatul UE COVID-19 sunt propuse o serie de măsuri care limitează libertatea de mișcare a persoanelor ce nu se încadrează în niciuna din categoriile prevăzute de Regulament, măsuri întemeiate pe dovezi și date medicale insuficient cercetate. După cum se poate observă chiar din Regulament, Uniunea recunoaște că măsurile impuse sunt bazate pe studii și date incomplete. Până în prezent nu s-a reușit o înțelegere clară și completă a modului în care acest virus acționează sau dacă vaccinul este eficient împotriva virusului SARS-CoV-2.

Cu alte cuvinte, măsură impunerii Certificatului UE COVID-19 are la baza date științifice incerte și insuficient cercetate, ceea ce încalcă Dreptul la protecția sănătățîi prevăzut de art. 35 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

30.În plus, deși se susține că prin adoptarea Regulamentului se urmărește crearea unui cadru mai sigur în ceea ce privește libertatea de mișcare a persoanelor, tot în Regulament se menționează că ‘Dovezile științifice legate de vaccinarea, testarea și vindecarea de COVID-19 continuă să evolueze, inclusiv cu privire la noi variante ale virusului care determina îngrijorare’. Așadar, măsurile propuse prin Regulament nu au certitudinea de a fi eficiente și de a crea acel cadru mai sigur pentru călătorii, pe care Regulamentul afirmă că îl urmărește.

Judecătorii și procurorii

Se propun măsuri ineficiente

31.Un exemplu care confirmă că prin Regulament se propun măsuri ineficiente este reprezentat de situația Regatului Unit al Marii Britanii. Conform informărilor oficiale10, în acest stat a fost vaccinat un procent de peste 60% din populație. Cu toate acestea, situația epidemiologică actuală cauzată de mutațiile apărute asupra virusului SARS-Cov-2, determina o creștere semnificativă a numărului de cazuri11, ducând la reintrarea acestui stat în carantină națională.

Analizând acest caz particular, se poate observă ineficientă vaccinurilor actuale împotriva virusului SARS-CoV2. Astfel, vaccinarea persoanelor nu garantează respectarea dreptului la protecția sănătățîi prevăzut de art. 35 din Carta, întrucât nu este dovedită eficientă vaccinurilor împotriva noilor variante ale virusului.

32.În legătură cu Dreptul la nediscriminare prevăzut de art. 21 din Carta, cu toate că Regulamentul prevede că ‘eliberarea certificatelor în temeiul alineatului (1) din prezentul articol nu duce la discriminare pe baza deținerii unei anumite categorii de certificat menționate la articolul 5, 6 sau 7’, prin adoptarea Regulamentului privind Certificatul UE COVID-19 sunt discriminate persoanele care nu au făcut un vaccin împotriva COVID-19, nu au făcut boală COVID-19 sau nu au efectuat un test pentru detectarea infecției cu virusul SARS COV-2, în conformitate cu cele prevăzute de Regulament. În plus, Regulamentul recunoaște doar anumite vaccinuri – și anume: cele autorizate de această, împrejurare care duce la discriminarea cetățenilor care au efectuat un vaccin dintre cele recunoscute de țările din afară Uniunii. Diferențierea dintre tipurile de vaccin este total nesusținută de Uniune întrucât, așa cum am arătat, chiar această, prin Regulament, susține că nu există suficiente date pentru a putea afirmă cu certitudine că un anumit tip de vaccin este eficient.

33.Cu toate că în Regulament se menționează că ‘este necesar să se prevină discriminarea directă sau indirectă împotriva persoanelor care nu sunt vaccinate’, măsurile adoptate sunt de așa natură încât duc la discriminarea persoanelor care nu sunt vaccinate și care au avut norocul de a nu fi infectate cu virusul SARS-CoV-2. Acestea sunt nevoite să suporte costul testelor care să dovedească că nu sunt infectate. În schimb se observă că toate costurile vaccinării sunt suportate de state, în niciun caz de cetățenii care se vaccineaza.

Reglementarea nu oferă stabilitate

34.Deși în Regulament se prevede că ‘deținerea unui certificat de vaccinare sau deținerea unui certificat de vaccinare care indică un vaccin împotriva COVID-19 nu ar trebui să fie o condiție prealabilă pentru exercitarea dreptului de liberă circulăție sau de utilizare a serviciilor de transport transfrontalier de persoane’, unele state membre au organizat deja și au anunțat că vor continuă organizarea de evenimente publice la care să participe doar persoane vaccinate împotriva COVID-19 sau care prezintă un test pentru detectarea virusului SARS COV-2. Organizarea unor astfel de evenimente este de natură a restrânge dreptul persoanelor nevaccinate sau care nu au efectuat un test COVID-19 de a participa la acele evenimente, ceea ce constituie un caz de discriminare, conform art. 21 din Carta.

35. Nu în ultimul rând, Reglementarea nu oferă stabilitate. Prin Regulament le este recunoscut statelor membre dreptul de a impune și alte restricțîi de călătorie suplimentare dețînătorilor unui certificat electronic al UE privind COVID, în cazul în care acestea sunt necesare și proporționale pentru protecția sănătățîi publice, fără că Regulamentul să ofere o definiție noțiunii de ‘necesare și proporționale pentru protecția sănătățîi publice’.

Așadar, ne aflăm în situația în care un cetățean care a obținut Certificatul UE COVID-19 să nu poată să circule întrucât statul pe teritoriul căreia dorește să ajungă impune și alte restricțîi. Cu alte cuvinte, prin această reglementare, contrar raționamentului pentru care a fost impuse măsurile, Uniunea anulează însuși Regulamentul”.

 

 

 

 

 

 

 

 

Publicat in categoriile: Actualitate
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: