Avocatul Cristian Zeiler critică vehement proiectul legislativ propus de fostul ministru Stelian Ion, în ultima zi de mandat. Useristul lansat în dezbatere publică un proiect de lege prin care „vrea să-i batjocorească pe foștii inculpați achitați definitiv după ce au fost încătușați - indiferent dacă au fost reținuți pentru 24 de ore sau arestați definitiv”, relatează luju.ro.

Stelian Ion a lansat un proiect de lege care modifică articolul 539 din Codul de procedură penală prin care vrea să-i excludă dintre beneficiarii de daune morale pe reținuții și arestații achitați ca urmare a dezincriminării faptei. Avocatul Cristian Zeiler, care a făcut istorie la CCR, a desființat, vineri, proiectul legislativ înaintat de fostul ministru al justiției.

Cristian Zeiler atenționează că proiectul de lege îi discriminează pe arestații achitați datorită dezincriminării faptei întrucât decizia CCR nu îi exceptează pe aceștia de la primirea daunelor. Mai mult decât atât, propunerea forțează retroactivitatea legii de dezincriminare - și nu în favoarea inculpaților, precum prevede Constituția României

Ce prevedere actuala formă a articolului din Codul de procedură penală, declarată neconstituțională de către CCR

„Dreptul la repararea pagubei în cazul privării nelegale de libertate: (1) Are dreptul la repararea pagubei și persoana care, în cursul procesului penal, a fost privată nelegal de libertate; (2) Privarea nelegala de libertate trebuie să fie stabilită, după caz, prin ordonanța procurorului, prin încheierea definitivă a judecătorului de drepturi și libertăți sau a judecătorului de camera preliminară, precum și prin încheierea definitivă sau hotărârea definitivă a instanței de judecată investită cu judecarea cauzei”.

Modificările propuse de Stelian Ion, în ultima zi de mandat

„Dreptul la repararea pagubei în cazul privării nelegale sau injuste de libertate: (1) Are dreptul la repararea pagubei și persoana fata de care, în cursul procesului penal, s-a dispus o măsură preventivă privativă de libertate, dacă:

a) măsura a fost constatată ca nelegală;

b) pentru infracțiunea care a justificat luarea măsurii s-a dispus în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) – d) clasarea sau achitarea, cu excepția cazului în care soluția s-a dispus ca urmare a dezincriminării faptei săvârșite.

(2) Situațiile prevăzute la alin. (1) se dovedesc prin ordonanța procurorului de revocare a măsurii reținerii ori de clasare, prin încheierea definitiva a judecătorului de drepturi si libertăți, a judecătorului de camera preliminara ori a instanței de judecata, de revocare a măsurii preventive privative de libertate ori prin care s-a constatat încetarea de drept a acesteia, sau, după caz, prin hotărârea definitiva de achitare.

(3) În situația prevăzută la alin. (1) lit. b) persoana nu este îndreptățită să ceara repararea de către stat a pagubei suferite daca, prin declarații mincinoase ori in orice alt fel, au determinat luarea măsurii preventive privative de libertate, in afara cazurilor in care a fost obligata sa procedeze astfel”.

Cristian Zeiler desființează proiectul legislativ al lui Stelian Ion

Avocatul Cristian Zeiler a criticat vehement forma propusă de fostul ministru al justiției cu privire la articolul 539 din Codul de procedură penală. În ceea ce privește istoria desființării articolului în cauză, amintim că avocatul citat a ridicat excepția, apoi a susținut-o în fața instanței de contencios constituțional, clientul său, omul de afaceri Cristian Marius Nita, fiind achitat la capătul a 17 ani de proces penal, dintre care 11 luni le-a petrecut în arest preventiv.

Iată mesajul avocatului Cristian Zeiler către Ministerul Justiției:

„Buna ziua, ma numesc Zeiler Cristian, sunt avocat in cadrul Baroului Hunedoara si doresc sa va supun atentiei opinia mea referitoare la modificarea art. 539 alin. 1 lit. b teza finala din Codul procedura penala, ce cuprinde sintagma 'cu exceptia cazului in care solutia s-a dispus ca urmare a dezincriminarii faptei savarsite'.

Înainte de toate, doresc sa va aduc la cunostinta ca eu sunt avocatul care a invocat exceptia de neconstitutionalitate a art. 539 CPP in fata Tribunalului Dolj in dosarul nr. 5090/63/2017, exceptie care a fost admisa prin decizia nr. 136/03.03.2021 a Curtii Constitutionale.

Revenind la proiectul de modificare a art. 539 Cpp, consider ca sintagma mai sus mentionata cuprinsa in alin. 1 lit. b nu este justa si trebuie eliminata, deoarece respectiva sintagma exclude dreptul la repararea pagubei in cazul privarii de libertate dispuse in cursul procesului penal, iar o atare situatie nu este in concordanta cu decizia amintita a Curtii Constitutionale.

Textul art. 539 Cpp are ca situatie-premisa luarea unei masuri privative de libertate fata de un om (retinere, arestare preventiva, arest la domiciliu) pentru o fapta prevazuta de legea penala. In cursul procesului penal, deci inainte de a se pronunta o hotarare definitiva, legiuitorul dezincrimineaza acea fapta pentru care omul este privat de libertate. Daca fapta penala este dezincriminata, atunci aceasta nu mai constituie infractiune si atunci procurorul trebuie sa dispuna clasarea cauzei. Sau, daca procesul a ajuns in faza de judecata, judecatorul nu poate dispune decat o solutie de achitare, iar temeiul clasarii, respectiv al achitarii, nu poate fi decat art. 16 alin. 1 lit. b prima teza CPP ('fapta nu este prevazuta de legea penala'). Aici trebuie remarcat faptul ca legea de dezincriminare a infractiunii se aplica si retroactiv prin raportare la art. 15 alin. 2 din Constitutia Romaniei, chiar daca, la momentul savarsirii faptei, aceasta constituia infractiune.

Deci daca procesul penal nu este terminat, iar fapta este dezincriminata de legiuitor, devine incidenta prima teza a art. 16 alin.1 lit.b Cpp, pentru ca fapta comisa nu este prevazuta de legea penala, si trebuie dispusa clasarea sau, dupa caz, achitarea. Iar daca omul care a comis respectiva fapta a fost privat de libertate in cursul procesului penal, ajungem din nou la Decizia nr. 136/03.03.2021 a Curtii Constitutionale, care declara neconstitutionala solutia legislativa din cuprinsul art.539 din Codul de procedura penala, care exclude dreptul la repararea pagubei in cazul privarii de libertate dispuse in cursul procesului penal solutionat prin clasare sau achitare, conform art.16 alin. (1) lit. a)-d) din Codul de procedura penala.

Cu stima,

Avocat Zeiler Cristian”