Statele Unite şi Rusia au vândut, în perioada 2005-2009, 341 şi, respectiv, 219 astfel de aparate de zbor.
Avioanele de vânătoare au făcut obiectul a circa o treime din tranzacţiile cu armament realizate în perioada 2005-2009, potrivit unui raport al Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm, publicat ieri şi citat de France Presse.
Potrivit documentului, Statele Unite au vândut 341 de aparate F-15E, F-16C, şi F/A- 18E, Federaţia Rusă a comercializat 219 avioane Su-30MK/ Su-35, iar Franţa, 76 de aparate de zbor Mirage. În perioada respectivă, alte opt state au produs avioane de luptă: China, Suedia, India, Japonia şi, în cadrul consorţiului Eurofighter, Germania, Italia, Spania şi Marea Britanie.
Lista clienţilor cuprinde 44 de state. India (115 avioane), Emiratele Arabe Unite (108) şi Israelul (82) au fost principalii cumpărători de avioane militare, cu o treime din totalul achiziţiilor în domeniu la nivel mondial, arată raportul Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace (SIPRI).
Achiziţii şi tensiuni internaţionale
Alţi cumpărători importanţi, precum Algeria (32), Bangladesh (16), Iordania (36), Pakistan (23), Siria (33), Venezuela (24) sau Yemen (37), se află, la rândul lor, în regiuni afectate de "grave tensiuni internaţionale", remarcă experţii SIPRI.
Preţul mediu al unui avion de vânătoare depăşeşte 30 de milioane de dolari. SIPRI avertizează că aceste aparate reprezintă, din cauza armamentului din dotare, o importantă ameninţare la adresa stabilităţii mai multor regiuni de pe glob. "Aceste avioane oferă ţărilor care le deţin capacitatea de a ataca statele vecine", atrage atenţia Siemon Wezeman, responsabilul SIPRI pentru programul privind tranzacţiile cu armament.
Potrivit France Presse, SIPRI este un institut independent finanţat în proporţie de 50% de statul suedez şi specializat în colectarea de informaţii privind conflictele şi armamentul, precum şi în lupta pentru dezarmare.
"Achiziţiile de avioane de vânătoare pot avea un puternic efect de destabilizare a anumitor regiuni.", SIEMON WEZEMAN, cercetător la SIPRI