Primele concluzii ale experților în incidente aviatice, în cazul incidentului care a avut loc în dimineața zilei de 7 ianuarie, pe Aeroportul Internațional Cluj Napoca, când un avion Boeing 737 al companiei Blue Air a ieșit de pe pista de aterizare, au făcute publice. Avionul avea suficient combustibil iar pista era acoperită cu zăpadă.
Experții susțin că avionul a avea suficient combustibil, concluzie care contrazice categoric afirmația directorului Aeroportului Cluj Napoca, David Ciceo, care a afirmat la momentul producerii incidentului, că piloții au solicitat aterizarea de urgență din cauza faptului că nu mai aveau combustibil. ”Înainte de decolare, comandantul a luat decizia ca aeronava să fie alimentată faţă de necesarul pentru acest zbor (care include şi o rezervă suplimentară pentru 30 minute de zbor) cu un surplus de 395 litri, ceea ce înseamnă că avea combustibil pentru a efectua acest zbor de aşteptare şi ulterior, în caz că situaţia impunea, să efectueze zborul de deplasare şi aterizarea conform procedurii pe unul dintre aeroporturile alternative alese pentru acest tronson”, se arată în raport.
La momentul respectiv, David Ciceo a precizat că piloții au forțat aterizarea. ”Piloții Blue Air au anunțat că nu au combustibil suficient și vor să facă o aterizare de urgență. Ei trebuiau să aibă suficient combustibil pentru a ajunge la un aeroport din apropiere. Li s-a cerut un termen ca să iasa utilajele de pe pistă, ningea abundent, și ei au declarat că nu au suficient combustibil. Faptul că se deszăpezea între timp, se făcea asta din cauza ninsorii abundente. Li s-a spus să aștepte ca să iasă utilajele de deszăpezire și ei au spus că nu au combustibil suficient”.
Zăpada o altă cauză importantă
În raportul preliminar se mai arată că incidentul s-a produs din cauza frânării insuficiente a avionului, aspect care se poate datora fie unei neatenții a piloților, fie faptului că pista era acoperită cu zăpadă. ”La înălţimea de 50 ft (15,2 metri), înălţime obligatorie şi care corespunde în general cu poziţia avionului la pragul pistei, echipajul a văzut luminile de balizaj ale axului pistei, dar nu a observat luminile de balizaj ale pragului pistei. Aeronava a luat contact lin cu pista şi imediat după aceea comandantul a acţionat reversoarele de tracţiune, manevră care asigură reducerea vitezei cu ajutorul motoarelor. Forţa de decelerare a fost constantă până când reversoarele nu au mai avut efect (la o viteză sub 60 kt (111,12 km/h). În ultima parte a rulajului, frânarea a fost executată manual, dar viteza nu s-a redus suficient pentru a opri aeronava pe suprafaţa betonată a pistei”, se mai arată în raport.