Judecătorii Curţii Constituţionale au suprimat cele mai importante atribuţii ale Agenţiei Naţionale de Integritate.
Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a rămas, de ieri, fără principalele atribuţii de verificare a averilor demnitarilor, în urma unei decizii a Curţii Constituţionale.
După ce judecătorii constituţionalişti au eliminat mai multe articole din legea de funcţionare, ANI devine, practic, un organism al cărui rol va fi să strângă declaraţiile de avere.
Agenţia nu mai poate sesiza organele de urmărire penală în privinţa unor neconcordanţe din declaraţiile de avere ale demnitarilor, iar documentele nu mai au caracter public.
Decizia Curţii vine în contextul în care, potrivit unor informaţii neoficiale, de câteva săptămâni inspectorii agenţiei verificau averile tuturor judecătorilor constituţionalişti în urma unei sesizări anonime. Şapte din cei nouă membri ai Curţii Constituţionale, mai puţin preşedintele Ioan Vida şi judecătorul Nicolae Cochinescu, urmau să fie verificaţi de ANI, întrucât pe numele lor a fost înregistrată, în urmă cu trei săptămâni, o sesizare referitoare la discrepanţe între declaraţiile de avere şi realitate
Reţeta demantelării ANI a fost similară cu cea a demolării CNSAS, care a fost decisă de Curte pe baza unei sesizări a avocatului lui Dan Voiculescu, Sergiu Andon. Acum, judecătorii constituţionalişti au avut pe rol o contestaţie depusă de avocatul lui Şerban Brădişteanu, Alice Drăghici, care a contestat câteva articole ale legii, dar au extins verificările asupra întregului act normativ.
Cum a rămas ANI fără dinţi
Printre prevederile anulate ieri se numără cea pe baza căreia inspectorii de integritate puteau verifica dacă există diferenţe între declaraţiile de avere şi averea dobândită de un demnitar.
În cazul în care inspectorul constata o diferenţă de cel puţin 10.000 de euro între averea dobândită şi veniturile realizate, acesta putea sesiza organele fiscale sau pe cele de urmărire penală. Actele întocmite în cursul procedurii de verificare puteau fi mijloace de probă.
De asemenea, ANI îşi pierde dreptul de a solicita instanţelor confiscarea unei părţi din avere sau a unui bun determinat.
Agenţia a rămas şi fără posibilitatea de a face sesizări privind demnitarii care sunt incompatibili.
Aceste sesizări se depuneau la instituţiile abilitate în fiecare caz, care puteau duce până la destituirea din funcţie. De exemplu, în cazul constatării unor incompatibilităţi ale preşedintelului sau primului-ministru, ANI trimitea actul de constatare la parlament.
Un alt articol declarat neconstituţional permitea ANI să facă publice declaraţiile de avere ale persoanelor care candidează pentru funcţia de preşedinte, pentru parlament, consilii judeţene sau primării.
ANI va face teoria declaraţiilor de avere
În aceste condiţii, faptul că judecătorii Curţii au declarat constituţional articolul care prevede înfiinţarea ANI, nu asigură decât existenţa fizică a instituţiei.
Din articolul referitor la atribuţii au mai rămas verificarea declaraţiilor de avere sau controlul depunerii la termen. De asemenea, ANI „elaborează studii, analize, întocmeşte statistici anuale privind declaraţiile de avere”. Instituţia „elaborează şi difuzează ghiduri practice sau alte materiale în domeniu”.
Laura Ştefan, expert anticorupţie din cadrul Societăţii Academice Române, a decriptat, în emisiunea „Evenimentele zilei” de la B1 TV, mecanismul blocării cercetărilor: „Am văzut aceeaşi poveste şi în cazul CNSAS. Când se ajunge la nume mari se activează reţeaua Curţii Constituţionale. Este o decizie ruşinoasă. Numai când se ajunge la chestiuni care ating interese foarte înalte, Curtea se trezeşte”.
ANCHETE
Marian Vanghelie, ultima vedetă
Dosarul lui Marian Vanghelie, şeful PSD Bucureşti şi primar al sectorului 5, este ultimul transmis luni de inspectorii ANI către Parchet cu cererea de efectuare a cercetărilor pentru fals în declaraţii. Social-democratul nu este însă singura vedetă politică descoperită cu nereguli de către Agenţie în acest an.
La sfârşitul lui ianuarie, inspectorii ANI au constatat starea de incompatibilitate, în perioada 2003-2004, a primarului Sibiului, Klaus Johannis, premierul coaliţiei PNL-PSD-UDMR din campania prezidenţială din 2009.
Fostul ministru PNL al sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a fost pus şi el, în ianuarie, pe lista ANI pentru fals în declaraţii, în aceeaşi situaţie fiind şi fostul ministru PDL al tineretului, Sorina Plăcintă.
La începutul lui februarie, inspectorii Agenţiei l-au găsit incompatibil pe Mircea Dinescu, membru CNSAS, dar şi pe fostul ministru de finanţe, PDListul Gheorghe Pogea. Anul trecut, pe lista ANI au figurat Mircea Geoană şi Gigi Becali.
Cea mai mare realizare a ANI a fost înregistrată în 2009, când, în urma unei sesizări a Agenţiei, instanţa a decis confiscarea a peste jumătate de milion de euro din averea fostului şef al „fabricii de permise Argeş”, Codruţ Vlăsceanu, judecat pentru corupţie.