Averile demnitarilor devin semisecrete

Noua lege privind Agenţia Naţională de Integritate protejează multe dintre informaţiile relevante despre bogăţiile acumulate de aceştia.

Noua lege privind declaraţiile de avere, propusă de guvern după ce Agenţia Naţională de Integritatea a fost lăsată în aer de Curtea Constituţională, prevede secretizarea multora dintre informaţiile relevante despre bogăţiile acumulate de demnitari: adresele imobilelor, numele băncilor la care îşi ţin conturile sau instituţiile de unde soţiile lor obţin venituri.

În acest fel, guvernul încearcă să dea satisfacţie judecătorilor Curţii, în opinia cărora declararea averilor afectează viaţa privată a demnitarilor. Proiectul aprobat ieri de guvern şi avansat parlamentului a fost dezbătut şi la Cotroceni, la consultările dintre şeful statului şi partidele politice.

Traian Băsescu le-a cerut partidelor parlamentare să aprobe în maximum 10 zile noua lege de funcţionare a ANI. Altfel, vor exista consecinţe negative în ceea ce priveşte evaluarea pe care Comisia Europeană (CE) o va face justiţiei din România, a argumentat şeful statului.

Într-o declaraţie făcută la finalul consultărilor, preşedintele României a caracterizat drept „exagerată” decizia Curţii Constituţionale. „Politicienii cunoşteau obligativitatea declaraţiilor de avere când au optat pentru ocuparea unei funcţii publice”, a combătut Băsescu argumentul Curţii cu privire la lezarea vieţii private a demnitarilor.

Două declaraţii, mai puţine informaţii

Demnitarii nu vor mai fi obligaţi să-şi declare public adresele imobilelor deţinute sau numele băncilor la care îşi ţin conturile şi nici firmele sau instituţiile de la care soţiile lor obţin venituri. Conform proiectului de lege al guvernului prezentat de premierul Emil Boc, demnitarii vor trebui să depună două declaraţii de avere.

Una va fi publică şi va fi, practic, un rezumat al celeilalte, care va avea un caracter confidenţial. De claraţiile confidenţiale se vor afla sub lacătul ANI, care, în urma verificărilor, va putea sesiza ANAF sau Parchetul. Pentru ochii lumii, demnitarii îşi vor declara doar numărul de case, tipul lor şi valoarea de impozitare.

La ANI se vor afla şi adresele imobilelor şi terenurilor. La fel se va întâmpla şi cu conturile bancare. Demnitarii trebuie să declare doar numărul şi valoarea lor. Doar pentru ANI vor spune şi numele băncilor, fie ele din România sau din străinătate.

Protecţie pentru soţiile sau soţii demnitarilor

Proiectul de lege se îngrijeşte şi de viaţa privată a „jumătăţilor” demnitarilor. Numele instituţiilor la care lucrează nu vor mai fi făcute publice. Nici dacă e vorba despre o instituţie a statului sau despre o firmă privată, locul de unde obţin venituri nu vor mai fi făcute publice.

„Decizia Curţii Constituţionale a pus România în dificultate, dar cred că astăzi, în baza muncii pe care am desfăşurat-o în ultimele patru zile, am găsit o soluţie prin care, pe de o parte să răspundem exigenţei europene de a avea o agenţie naţională de integritate”, a spus premierul Emil Boc la începutul dezbaterilor cu şeful statului.

După ce premierul i-a prezentat proiectul de lege care prevede depunerea a două declaraţii de avere, şeful statului a spus râzând: „Deci înţeleg că pot să ţin secret că am apartamentul din Mihăileanu, să nu ştie nimeni”. „Se va şti că aveţi un apartament în Bucureşti. Adresa exactă nu va fi în declaraţia publică, va fi confidenţială, care va fi depozitată şi analizată de ANI”, i-a explicat serios Emil Boc. (A contribuit Mihaela Radu)

ATRIBUŢII

Cum au fost retezate aripile Agenţiei Naţionale de Integritate

Înainte ca proiectul noii legi să ajungă în guvern, ANI a fost luată ieri la „tocat” în Biroul Permanent al PDL, unde i s-au reproşat „greşelile neasumate” care le-ar fi lezat reputaţia demnitarilor.

Cum PDL-iştii au pretins în grup scuze de la ANI, premierul Emil Boc s-a arătat de acord cu introducerea în noua lege a unei formule prin care Agenţia să-şi asume public, ca erori, suspiciunile care se dovedesc nefondate. Propunerea i-a aparţinut lui Cristian Boureanu, unul dintre deputaţii cu cele mai stufoase declaraţii de avere, investigat de ANI în 2008.

Tot pentru liniştea demnitarilor a lucrat şi coaliţia PDL-UDMR, unde noua lege a primit ieri primul aviz. Coaliţia a răspuns şi sensibilităţii generale la cuvântul „avere”, pe care l-a înlocuit cu „patrimoniu” în formularele noilor declaraţii, trecând, totodată, la secret locul de muncă al soţului sau soţiei demnitarilor.

Un alt detaliu la care sau gândit PDL-iştii ar fi trecerea noilor declaraţii de avere, detaliate în categoria secretelor de serviciu, eventuala lor divulgare atrăgând răspunderea penală a inspectorilor de integritate. (Anca Simina)

CAMERA DEPUTAŢILOR

Noua ANI iese în 7 zile din Comisia juridică

Proiectul de lege al guvernului privind Agenţia Naţională de Integritate (ANI) va fi discutat în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor împreună cu poziţiile grupurilor parlamentare pe acest subiect, în termen de 7 zile din momentul în care decizia Curţii va fi publicată în Monitorul Oficial.

Propunerea aprobării unui calendar al parlamentului a fost făcută de PNL. Ea a trecut dintr- un simplu motiv: la ora 14.00, când s-a întrunit conducerea Camerei Deputaţilor, reprezentanţii PDL habar nu aveau că preşedintele Traian Băsescu va cere adoptarea legii atât de către Cameră, cât şi de către Senat în maximum 10 zile, ceea ce nu se potriveşte cu ele 7 zile fixate de Cameră doar pentru Comisia juridică.

În motivarea deciziei referitoare la ANI, judecătorii Curţii Constituţionale menţionează şi faptul că noile reglementări nu pot fi adoptate prin ordonanţă de urgenţă a guvernului. Potrivit Constituţiei, o prevedere declarată neconstituţională trebuie pusă de acord cu de decizia Curţii în termen de 45 de zile. De altfel, argumentul că subiectul ANI intră în parohia parlamentului a fost invocat ieri de conducerea PNL, atunci când a anunţat că nu participă la discuţiile de la Cotroceni. “În urma deciziilor CCR, trebuie ca parlamentul să-şi asume răspunderea să furnizeze baza legislativă pe care să funcţioneze ANI”, a declarat preşedintele PNL, Crin Antonescu. El a anunţat că PNL va participa la consultările de la Cotroceni doar în situaţiile care se pot rezolva doar prin acţiunea directă a preşedintelui României. “

PNL este decis să nu mai fie element de decor în acţiunile pur mediatice şi partizane ale preşedintelui Traian Băsescu”, a spus Antonescu. (Romulus Georgescu)