Doar pentru proiectele aflate în execuţie, întârzierile cumulate trec lejer de cinci ani. Şi asta fără să luăm în calcul centurile oraşelor pe care constructorii nu s-au grăbit să le termine.
Exproprierile greoaie, mutările de utilităţi, descărcările arheologice şi lipsa banilor sunt cauzele care au întârziat finalizarea proiectelor de autostrăzi din România.
Bunăoară, tărăgănând lucrările, am reuşit performanţa să stăm şase ani la 54 de kilometri din autostrada Transilvania sau la mai puţin de 20 de kilometri din şoseaua de centură a Sibiului.
Autostrada care ar fi trebuit să-i ducă pe bucureşteni la Ploieşti şi să preia din traficul infernal de pe DN1 nu poate fi terminată până la finalul acestui an, deşi, potrivit contractului semnat în 2008, pe această autostradă trebuia să circulăm încă din 2010.
"Cel târziu în primăvara anului viitor, întreaga autostradă Bucureşti-Ploieşti va fi dată în folosinţă. Practic, este gata în decembrie, cu excepţia unui pod extrem de important şi care, din nefericire, nu va putea fi finalizat. În rest, este gata", declara, recent, premierul Emil Boc. Acesta este doar cel mai recent exemplu de proiect a cărui finalizare a fost amânată de câteva ori.
Amânări pe Coridorul IV
Nerespectarea termenelor contractuale le-a oferit premierului şi ministrului transporturilor, Anca Boagiu, prilejul de a se răsti la constructori în timp ce admiteau noi prelungiri de termene.
Întârzieri sunt inclusiv pe autostrada care va lega Aradul de Timişoara şi care ar trebui să fie marea reuşită din acest an a guvernului. Consorţiul format din FCC şi Astaldi se angajase, iniţial, să finalizeze lucrarea în ianuarie 2011.
A amânat apoi pentru iulie, pentru ca ulterior italienii şi spaniolii să promită că dau în folosinţă cei circa 45 de kilometri în decembrie.
Autostrada fără sfârşit
Cu un an întârziere va avea loc şi deschiderea integrală a circulaţiei pe două tronsoane de pe Autostrada Soarelui, respectiv Cernavodă-Medgidia şi Medgidia-Constanţa.
Pe primul tronson, potrivit Companiei de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), francezii de la Colas sunt responsabili pentru întârzieri. CNADNR a reziliat contractul cu firma din Hexagon şi a atribuit lucrările italienilor de la Astaldi şi nemţilor de la Max Boegl.
De altfel, pentru tot felul de probleme în încadrarea de termene, s-a decis penalizarea francezilor cu peste 54 de milioane de lei, respectiv circa 12,8 milioane de euro.
Când va fi gata autostrada Braşov-Borş? Aceasta este o întrebare la care oficialii de la Transporturi nu ştiu să ofere un răspuns, din moment ce pentru 297 de kilometri nu avem constructor, iar pe unele porţiuni nici măcar studii tehnice terminate.
Noul acord încheiat în vară cu Bechtel prevede faptul că americanii vor mai lucra doar pe cele două tronsoane deja începute, Câmpia Turzii- Gilău şi Suplacu de Barcău- Borş, care ar urma să fie finalizate în 2013, cu trei ani mai târziu faţă de ce termenul prevăzut în contractul iniţial.
Deoarece Anca Boagiu doreşte construirea unei bucăţi din această autostradă cu fonduri europene, însă nu poate spera decât la banii care vor fi alocaţi României în următorul exerciţiu bugetar 2013-2020, putem presupune liniştiţi că nu vom circula pe autostradă de la Braşov până la graniţă înainte de 2014-2015.
"Cel târziu în primăvara anului viitor, întreaga autostradă Bucureşti -Ploieşti va fi dată în folosinţă. Practic, e gata în decembrie."
EMIL BOC, premierul României
EXPLICAŢII
De ce avem autostrăzi întârziate
Toţii şefii care s-au perindat pe la Compania de Autostrăzi sau pe la Ministerul Transporturilor au dat vina pentru întârzierile în construcţia de autostrăzi pe arheologii care nu eliberează repede traseul de "cioburile istorice", pe procedurile îndelungate de expropriere, pe banii puţini existenţi în buget sau pe dificultatea cu care se obţin avizele de mediu.
"Pe Bucureşti-Ploieşti au stat pentru că au văzut o mierlă cu penele nu stiu cum. Dai de un ciob, şi te opreşti iar. Sigur că nu zice nimeni că nu trebuie respect pentru istorie, dar trebuie să caute domnii arheologi în stanga şi în dreapta traseului autostrăzii şi să dea foarte rapid descărcărea arheologică", declara chiar şi preşedintele Traian Băsescu.
Lipsa banilor a fost, însă, o problemă constantă, iar acest lucru se vede cel mai bine la Autostrada Transilvania, care ar fi trebuit construită exclusiv cu bani de la buget. O altă explicaţie este lipsa de seriozitate a constructorilor, după cum afirmă şi Anca Boagiu.
Citiţi şi:
- Boc: Cel târziu în primăvara lui 2012, autostrada Bucureşti-Ploieşti va fi gata
- Probleme pe autostrada Timişoara-Lugoj. Boagiu: "Banii europeni nu vor fi pierduţi"