Au trecut 28 de ani de la Revoluţie, iar România este încă în lumea a treia în ceea ce priveşte infrastructura rutieră. Peste 36% din drumurile României sunt pietruite şi de pământ, un procent uriaş care ne plasează la coada Europei. Nu avem nicio autostradă care să treacă munţii dintr-o regiune istorică în alta. Avem însă studii de fezabilitate scoase la licitaţie pe miliarde de euro, şi care zac în sertarele fără fund ale Ministerului Transporturilor până expiră.

Plătim cele mai mari preţuri din Europa pentru kilometrul de autostradă construit, deşi nu avem relieful Elveţiei, şi mai avem ceva: băieţii deştepţi din infrastructură.

Vă prezentăm mai jos cine sunt păpuşarii care drenează miliardele de euro din cel mai bănos domeniu din România – construcţia de drumuri şi autostrăzi şi modus operandi prin care această caracatiţă a reuşit să ţină pe loc dezvoltarea României.

Episodul 1. REŢEAUA – oameni şi firme

Aprilie, 2015. Vremea în Atena este superbă, cu o maximă de 24 de grade Celsius şi un cer senin. O familie de români, trei persoane, îşi primesc cartelele de la camerele unuia dintre cele mai luxoase hoteluri din capitala Greciei: Divani Apolon Palace&Thallaso. Urmează să se relaxeze o săptămână pe malul mării Mediterane. În Bucureşti sunt numai 11 grade Celsius iar nopţile sunt încă reci şi ploiase.

La Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România treaba merge strună. Treaba pe hârtie, desigur. Românii pot dormi liniştiţi, pentru că Narcis-Ştefan NEAGA (în calitate de director general interimar al CNADNR SA) s-a ocupat personal, în ultimii doi ani (2013-2015), de proiectarea, construcţia, finanţarea şi întreţinerea Autostrăzii Bucureşti – Braşov, tronsonul Comarnic – Braşov. Pentru realizarea acestei lucrări, consorţiul Vinci SA Franţa – Strabag AG Austria – Aktor SA Grecia a bătut palma cu statul român. Între 2013 şi 2015, Narcis Neaga a făcut ce ştia el mai bine pentru a-i favoriza pe constructorii greci, francezi şi austrieci să poată construi Comarnic-Braşov. Iar acum, după această muncă asiduă, familia Neaga, formată din trei persoane, se lasă mângâiată de razele soarelui grecesc. Ce a muncit Neaga între 2013 şi 2015?

• S-a autopropus preşedinte al comisiei de licitaţie fără drept de vot, concomitent cu numirea, ca membri, a unor persoane obediente lui, pentru a putea monitoriza îndeaproape procedura de atribuire.

• A convenit cu un fost subaltern de-al lui să nu menţioneze criterii cruciale în caietul de sarcini, cum ar fi algoritmul de calcul al punctajului, pentru a câştiga cine trebuie.

• A avansat inclusiv varianta renunţării, pe anumite segmente, la realizarea a două benzi pe sensul de circulaţie, pe respectivele porţiuni, pentru a spori şansele de parafare a contractului cu asocierea Vinci-Aktor-Strabag, în condiţiile problemelor generate de costul semnificativ al proiectului.

Ce s-a întâmplat… ştim cu toţii. În decembrie 2015, Narcis-Ştefan Neaga a fost demis, după ce timp de trei ani a gestionat în mod dezastruos toate proiectele de mare infrastructură rutieră, iar autostrada Bucureşti+Braşov a rămas un vis al unei nopţi de primăvară…

În timpul mandatului său, proiectele de autostrăzi au suferit tergiversări şi întârzieri semnificative, inclusiv proiectul Autostrăzii Piteşti – Sibiu, ce a fost amânat birocratic aproape doi ani, timp în care s-a negociat concesiunea Autostrăzii Comarnic – Braşov, convenţie ce presupunea un cost uriaş şi care în cele din urmă a eşuat.

După tot acest trecut glorios, plin de succese profesionale, cine este din nou,

astăzi, director interimar la Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR)? Doamnelor şi domnilor, Narcis Ştefan Neaga.

Un om, o voinţă, 20 de miniştri

 

În cei 28 de ani de la Revoluţie, România a avut 27 de miniştri ai Transporturilor. Aceasta este imaginea instituţiei care a gestionat infrastructura rutieră a României. În cei 16 ani de activitate în domeniul infrastructurii, Narcis Ştefan Neaga a schimbat el însuşi 20 de miniştri. Din luna mai a anului 2002 şi până în prezent, cu o scurtă pauză, Neaga a fost păpuşarul şef în companiile naţionale de drumuri.

• mai 2002 – martie 2005 – director al Direcţiei de Parteneriate Public – Private (PPP), în perioada respectivă a negociat contractul pentru construcţia Autostrăzii Transilvania cu firma americană Bechtel);

• martie 2005 – iunie 2006 – şeful Serviciului de derulare a proiectelor PPP;

• iunie 2006 – 2007 – şef al Direcţiei Autostrada Bucureşti – Braşov;

• 2006 – şef al Direcţiei Investiţii prin Finanţări Externe;

• 2006 – şef al Direcţiei Autostrada Bucureşti – Braşov;

• 2007 – 2009 – şef al Direcţiei Concesiuni;

• 2009 – 2011 – şef al Direcţiei Autostrada Bucureşti – Comarnic; 2012 – 2013 – şef al Direcţiei Concesiuni;

• octombrie 2012 – destituit temporar din funcţia de director al Direcţiei Concesiuni; 01.06.2013 – 22.08.2013 – şef al Direcţiei Concesiuni;

• 22.08.2013 – numit director al CNADNR SA;

• 08.12.2015 – demis de la conducerea CNADNR SA;

• ianuarie 2017 – mai 2018, a fost consilier al miniştrilor transporturilor

• mai 2018 să revină în funcţia de director general al CNAIR SA.

OAMENII-Refacerea caracatiţei

Astăzi, Narcis Neaga este pe cale de a fi numit pentru următorii 4 ani şef peste CNAIR.

Primul lucru pe care l-a făcut Neaga când a fost repus pe funcţie, cu susţinerea lui Liviu Dragnea, Codrin Ştefănescu şi Darius Vâlcov, a fost să îşi readucă pe poziţii-cheie pionii din mandatele lui anterioare.

Numirile au fost abuzive, pentru că statutul nu îi permitea lui Neaga să ceară demisia cuiva sau să anuleze deciziile de numire. Aşa că, noul director al CNAIR a desfiinţat organigrama!

Prima revenire pe funcţie este cea a Getei Săbăduş, pe poziţia de director general adjunct, pentru că în 2013-2015 a lucrat alaturi de Neaga si Renata Bendeac la contractul de concesiune pentru Comarnic – Brasov.

O a doua revenire în poziţie de conducere o reprezintă Silvia Barbulescu şi aghiotantul ei, Iohan Nunweiller, cu care a pregatit şi pregăteşte licitaţiile cu dedicaţie pentru apropiaţii lui Neaga.

O altă numire pe lista de directori este Cătălin Aflat, cel care s-a ocupat de lucrările la autostrada Sebeş – Turda şi care a fost recomandat de italienii de la Pizzarotti şi de prietenul lui Neaga, Guido Retter, patronul societăţii Retter ProjectManagement SRL, abonat în calitate de subcontractant, la marile proiecte de construcţie de autostrăzi.

Următorii pe lista de aşteptare au fost Nicoleta Pordea si Horaţiu Simion, ambii de la regionala de drumuri Timişoara, unde au fost derulate contractele cu firmele de casă ale lui Neaga, Salini-Impregilo, Tirrena Scavi şi Comsa. Nicoleta Pordea, fost director la autostrăzi până în februarie 2019, în timp ce Horaţiu Simion mai trage speranţă la funcţia de director general adjunct, cu responsabilităţi pe partea de autostrăzi şi drumuri naţionale.

Partea de intreţinere a drumurilor le-a revenit directorilor Cristian Andrei şi Florin Dascălu, ambii cunoscuţi ca apropiaţi ai firmelor din Alexandria.

Nu a rămas nepromovată nici Lăpuşan Crina, apropiată a lui Neaga, fiind numită director regional în cadrul DRDP Cluj, după mazilirea lui Radu Baruţă. Prin intermediul acesteia din urmă, Neaga ştie tot ce se întamplă la nivelul direcţiei regionale.

Persoana de legătură între interesele lui Narcis Neaga şi anumite firme este lobbystul Guido Retter, legat de Tirrena Scavi, dar şi de Aktor, Itinera, Porr.

FIRMELE – Toate drumurile duc la Roma…. şi nu numai

Principalii beneficiari ai sforăriilor lui Neaga sunt firmele italiene Astaldi, Tirrena Scavi, Impregilo, Secol.

Pe lângă oamenii din interiorul sistemului, menţionaţi mai sus, Neaga are o susţinere destul de consistentă din partea preşedintelui PSD, Liviu Dragnea. Nu atât pe prietenie, cât pe bani.

Reţeta este una destul de simplă. Anumite firme trebuie să câştige licitaţii în infrastructură (studii de fezabilitate, contractare de lucrări sau întreţinere), o parte din bani fiind drenaţi către reţeaua lui Neaga, iar altă parte către protectorii acestuia, unul dintre ei fiind chiar preşedintele PSD, Liviu Dragnea.

SECOL este una dintre firmele cu activitate de întreținere drumuri şi căi ferate.

Deși în repetate rânduri firma italiana nu și-a respectat obligațiile contractuale, Liviu Dragnea a cerut Ministerului Transporturilor să se plătească facturi în valoare de 2,5 milioane euro către societatea italiană, chiar dacă aceasta nu și-a achitat datoriile către CNAIR, ceea ce s-a şi întâmplat, destul de rapid. Şi acestea nu sunt deloc mici, ci însumează 9,8 milioane lei, cumulate pentru penalități calculate încă din 2013-2014, pe parcursul lucrărilor de construire a centurii Caracal.

În schimbul decontării facturilor, conform înțelegerii cu șeful PSD, firma ar urma să plătească pentru promovarea lui Liviu Dragnea în mass-media. Acesta ar putea fi unul dintre motivele interesului liderului PSD pentru ca Secol sa câștige noi şi noi contracte.

Pe lista preferaţilor sunt şi alţi stranieri precum Comsa, Aktor, Porr…

Neaga muşcă mâna care l-a uns şef peste un buget de miliarde de euro

S-au dat lupte grele ca firma SECOL să câștige licitația pentru reabilitarea DN6, lotul 2 și lucrările de proiectare și execuție a lotului 1 din drumul expres Craiova – Pitești. Lupte despre care Dragnea habar nu are că le poartă chiar cu Neaga, cel pe care el însuşi l-a pus la conducerea CNAIR, şi care, la rândul său și-a pus în funcție oameni obedienți lui.

Neaga a demarat această luptă având două motive: unul, să îl pună în lumină proastă pe predecesorul său, Ştefan Ioniță, la acea dată director CNAIR și totodată pentru a-l ajuta pe prietenul său, Guido Retter, lobby-ist și reprezentant, mai nou, al firmei italiene Tirrena Scavi.

În prezent, Tirrena Scavi se bucură de contractul câştigat pentru drumul expres, deşi în licitaţie s-a plasat pe locul 4.

Cum a procedat Neaga? Simplu. A profitat de buna relaționare cu Ionuţ Masala de la Direcția economică și financiară pentru a bloca plățile, tocmai pentru a expune neputința lui Ştefan Ioniță de a rezolva astfel de probleme.

Concomitent, având cunoștință de interesul lui Liviu Dragnea față de SECOL, Neaga a pus la dispoziția principalului contra-ofertant, Tirrena Scavi, motive de contestare a ofertei depuse de SECOL, în condițiile în care diferența de preț între oferte era de 3 milioane euro! Intermediarul dintre Narcis Neaga şi Tirrena Scavi în această afacere a fost acelaşi lobby-ist Guido Retter, care ţine foarte tare să preia o parte din lucrări, similar acţionând şi pentru a favoriza Aktor, pe Sebeş Turda.

Şi nu este singura modalitate prin care Neaga îl „faultează” pe Dragnea. Neaga nu ratează nicio ocazie pentru a-l umili pe Adrian Mlădinoiu, membru CA al CNAIR şi secretar de stat în cadrul Secretariatului General al Guvernului… şi bineînţeles apropiat al lui Dragnea. Cu toate acestea, Liviu Dragnea îl susţine în continuare în pole position pe Neaga pentru preluarea şefiei CNAIR pentru următorii patru ani. Cum se poate întâmpla asta? Rămâne încă un mister cum de preşedintele PSD s-a opus ideii noului ministru Cuc de a-l schimba din funcţie pe Neaga. Unele surse din interiorul partidului de guvernământ spun că l-ar avea cu ceva la mână.

TIRRENA SCAVI este o altă societate protejată, în baza unor vechi relații cu Neaga. Așa se justifică recepția lucrărilor la lotul 3 Sebeș – Turda, cu toate că tot CNAIR ştia că acestea nu sunt conforme.

Deși a avut loc o cercetare disciplinară pentru modul defectuos în care a gestionat contractul, în urma căreia s-a propus schimbarea din funcție a lui Cătălin Aflat, responsabilul de proiect din partea CNAIR, Neaga a reușit menținerea lui, cu sprijinul Elenei Petrașcu, până de curând secretar general la Transporturi. Ulterior, acesta a fost şi recompensat cu funcție de conducere pentru modul în care a protejat firma constructoare.

De altfel, e o practică a lui Aflat de a acoperi neregulile în construcție a firmei Tirrena Scavi, în baza relației bune pe care o are cu Guido Retter. Așa a procedat și în cazul contractelor Lugoj-Deva 3, Lugoj-Deva lot 1 (lucrări de proastă calitate recepționate de CNAIR).

Reprezentanții Tirrena Scavi au fost nemulțumiți de vechea conducere a CNAIR, care a respins multe din ofertele firmei cu argumente tehnice obiective, fiind practic inutil sprijinul funcționarilor din Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice. Acum, cu Neaga la conducerea CNAIR, se blochează orice posibilitate de a crea o apărare decentă a CNAIR la contestațiile depuse la CNSC pentru a declara câştigătoare această companie. Relativ uşor de realizat pentru Neaga, când în funcții-cheie a pus oameni și obedienți și slab pregătiți, precum: Horia Nicolae, Ionuţ Maşala, Andrei Filipescu, Raul Mag, Silvia Bărbulescu, Johan Numweiler, Georgeta Săbăduş, Elena Dan, Cătălin Aflat etc. Misiune îndeplinită: Tirrena Scavi a primit cadou de Crăciun contractul aferent lotului 1 Craiova-Piteşti, plus bonus lucrări la centura Bucureştiului şi la centura Timişoarei, iar firma are acum un vast front de lucru.

COMSA este o altă firmă protejată de Neaga, pentru care fostul director CNAIR a cerut de mai multe ori rezilierea contractului vizând lotul 3 Lugoj – Deva, pentru că nu are capacitatea tehnică de a efectua lucrările. Doar ministrul Lucian Șova a reacționat la propunerea de reziliere, dar a dat înapoi la presiunile Ambasadei Spaniei.

Liantul prieteniei dintre COMSA şi Neaga este „consultantul” Marius Oprean, om de afaceri sibian. Pentru „performanţa” sa în gestionarea proiectului, a încasat în 2018 peste un milion de euro.

Tot cu sprijinul lui Neaga, Oprean a luat şi va mai lua lucrări pe Lugoj-Deva, prin „proceduri simplificate”, de peste 10 milioane de euro.

Perspective de afaceri

A amânat lansarea licitatiilor pentru execuţia loturilor 3 şi 4 ale autostrăzii Sibiu-Piteşti, fiind cunoscut ca oponent înverşunat al realizării proiectului din fonduri europene (pentru că este greu de furat, dar nu imposibil), fiind fan PPP, unde poate negocia pe faţă cu constructorii, inclusiv comisioane grase care să-i asigure o pensie liniştită.

 

Oricum, dacă nu se face Sibiu-Piteşti, are şanse mai mari copilul lui de suflet, Comarnic-Braşov. Acum este supărat pentru că proiectul va fi implementat ca PPP la nivelul Guvernului şi al Comisiei de prognoză, aşa că nu mai poate să negocieze condiţii avantajoase pentru prietenii săi italieni, în special cei de la ASTALDI.

A blocat obiectivul de construire a inelului doi al centurii de nord a Capitalei, la parametri de autostradă, deşi CNAIR SA a primit un acord de principiu pentru finanţare nerambursabilă (în valoare de circa 1,3 miliarde euro) din partea CE.

Iniţial, NEAGA şi-a motivat decizia prin faptul că traseul centurii s-ar fi intersectat cu perimetrul viitorului „spital republican”.

Ulterior a continuat să blocheze demararea licitaţiei şi după ce, la nivelul autorităţilor s-a luat decizia că spitalul să fie construit pe un alt amplasament. De această dată, decizionalul CNAIR SA invocă posibile încălcări ale legislaţiei de

mediu, deşi la nivelul companiei există studii din care rezultă un impact nesemnificativ şi condiţii legale pentru lansarea licitaţiei.

 

 

 

Te-ar putea interesa și: