Primul semnal de alarmă a fost tras la sfârșitul anului 2013, în vremea guvernării Victor Ponta, atunci când specialiști ai Autorității Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) au elaborat primul studiu intitulat „Analiză calitativă a riscului de pătrundere a pestei porcine africane în România”. Documentul a fost înregistrat sub numărul 1996/03.12.2013 și apare ca asumat de directorul general de atunci al instituției, Cristian Duicu.

Studiul uitat din 2013

La nivelul anului 2013, riscurile unei epidemii de PPA, conform studiului realizat de ANSVSA, erau următoarele: Camioanele care se întorc în comunitate din zonele infectate din Rusia şi Ucraina (pericolul de intrare îl reprezintă toate PIF-urile şi punctele de trecere cu Ucraina şi Republica Moldova); Traficul ilicit peste graniţă cu porci proveniţi din statele terţe vecine din zona N-E a României; Alimente introduse fraudulos de pasageri/turiști veniți din Federația Rusă, Belarus și Ucraina, la frontieră; Deşeurile alimentare provenite de pe avioanele/vasele ce vin din zonele sus- menţionate şi care nu sunt corect manipulate şi distruse; Porcii mistreţi din statele terţe vecine României în zonele de N-E şi care pot trece graniţa în migraţia lor de căutare a unor biotopuri favorabile. Specialiștii ANSVSA concluzionau în raportul de la sfârșitul anului 2013: „Chiar dacă riscul apariţiei unui focar de pestă porcină africană în România, în momentul de faţă, este scăzut spre mediu, eventuala introducere a bolii pe teritoriul Romaniei ar avea consecinţe majore asupra economiei naţionale, prin cheltuielile enorme pe care le presupun costurile de eradicare şi prin restricţiile impuse comerţului şi a exportului de suine vii şi produse şi subproduse provenite de la acestea”. Erau propuse și o serie de măsuri care să diminueze pericolul pătrunderii virusului pe teritoriul țării noastre, măsuri de care nu a ținut cont nimeni.

Șef în trei guverne

La începutul anului 2016 a fost elaborat un nou studiu având același titlu, „Analiză calitativă a riscului de pătrundere a pestei porcine africane în România”, același autor, Dr. Maria Mihăiță, doar numărul de înregistrare și destinatarul fiind diferite. Documentul poartă numărul de înregistrare 742/05.02.2016, iar destinatarul și cel care ar fi trebuit să se ocupe de implementarea lui a fost șeful instituției de la acea vreme, Radu Roatiș Chețan.

Roatiș a fost numit la conducerea ANSVSA de către primul ministru de atunci, Dacian Cioloș, ocupând pentru a treia oară această funcție. Roatiș a fost pus de Tăriceanu la ANSVSA și a dăinuit pe timpul guvernului Boc. Apoi a fost demis de către premierul Boc, dar a fost repus în funcție tot de Boc în urma undei hotărâri judecătorești. Ultima oară a fost renumit în funcție de către Dacian Cioloș, iar sursele din ANSVSA spun că, dacă guvernarea tehnocrată ar mai fi durat o lună, laboratoarele teritoriale ale ANSVSA ar fi dispărut. Dar acesta este un alt subiect. Ultima oară, Roatiș devenise membru UNPR, pe vremea lui Gabriel Oprea, iar astăzi se zvonește că ar putea reveni, pentru a patra oară, la conducerea ANSVSA. Revenind la semnalul de alarmă tras de către specialiștii din ANSVSA, dar pe care autoritățile l-au ignorat, trebuie spus că, în 2016, conform studiului, „riscul apariţiei unui focar de pestă porcină africană în România, în momentul de faţă (2016), este crescut…”. Cu alte cuvinte, în trei ani, gradul de risc a crescut pentru o epidemie de PPA, însă nimeni nu a luat nicio măsură. Studiul din 2016 oferă informații despre virusul PPA precum și evoluția sa în Europa.

Pesta porcină africană ajunge la 200 de kilometri. Autoritățile tot nu fac nimic

„Pesta porcină africană este una dintre cele mai grave boli majore ale animalelor. Genotipul II care a penetrat în Georgia, în anul 2007, apoi în Federaţia Rusă prin teritoriul transcaucazian într-o foarte scurtă perioadă de timp, este extrem de virulent, el putând produce un procent de 100% mortalitate la porcii infectaţi. El este şi cel care s-a răspândit în Ucraina, Belarus, Statele Baltice şi Polonia, din 2007, la zi.

Primele focare de pestă porcină africană au fost raportate în Transcaucazia (Georgia, Armenia, Azerbaijan, Russia) în perioada 2007-2008 (…) Este însă greu de crezut că boala a fost stinsă în acele zone. Pe de altă parte, modelul de extindere rapidă a bolii în teritoriile nou infectate face greu credibilă ideea că boala n-ar mai fi prezentă în aceste regiuni”, se arată în studiul din 2016.

UE, avertisment încă din 2014

Printre materialele și produsele care constituiau risc pentru introducerea virusului PPA în țara noastră au fost identificate cu grad de risc foarte ridicat și ridicat carnea înghețată, carnea refrigerată, porcii mistreți vii în deplasare, porcii domestici vii prin transport și mișcări necontrolate, grăsimea și pielea de la animalele infectate și mijloacele de transport animale contaminate.

Raportul face referire inclusiv la avertismentul primit de la autoritățile europene și anume:

„Importantă pentru aprecierea riscului la care este expusă România în ceea ce priveşte pesta porcină africană este opinia EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară) din documentul nr. 3628/iulie 2014, care susţine că: „Există mai multe exploataţii de creştere a porcilor în sistem gospodăresc în vestul Ucrainei şi mişcarea progresivă a infecţiei, spre vestul Ucrainei, va duce la apariţia unei arii infectate lângă graniţa EU care va fi dificil de controlat.

Prin confirmarea în 25 octombrie 2015 a focarelor de boală la Odessa şi Micolayv, în Ucraina, la o distanţă sub 200 de km de graniţele României, în momentul de faţă (2016), ţara noastră se află la cel mai mare grad de risc înregistat vreodată faţă de pesta porcină africană. Prin urmare, adoptarea unor măsuri corespunzătoare de gestionare a riscurilor identificate este imperativă şi imediată, în momentul de faţă”.

Gardul electric la graniță, motiv de râs

La scurt timp după apariția acestui studiu (2016) a avut loc un Comitet pentru Situații de Urgență, iar unul dintre specialiștii din ANSVSA a propus construirea unui gard electrificat pe o distanță de 1.400 de km, pe granița cu Ucraina și Moldova, care să împiedice pătrunderea porcilor mistreți și a porcilor domestici crescuți în libertate pe teritoriul țării noastre. Propunerea a fost luată în derâdere de către cei care ar fi trebuit să ia o decizie la acel moment. Ceea ce fac acum bulgarii pentru a se proteja de virusul PPA din România, ar fi putut face încă de acum doi ani autoritățile române pe granița de nord-est.

Pentru a înțelege nepăsarea de care a dat dovadă Guvernul României de la Cioloș încoace este de ajuns să citim concluziile raportului din 2016 și să verificăm dacă vreuna dintre măsurile propuse atunci a fost pusă în aplicare.

Conform Planurilor de Contingenţă ale României, alături de ANSVSA şi structurile subordonate, funcţii de prevenire, coordonare sau de sprijin în evoluţia epizootiilor revin şi altor ministere sau autorităţi care, conform Legii 1/2008, se constituie în cadrul Centrului Naţional de Combatere a Bolilor, la nivelul Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă.

Având în vedere insuficienta capacitate de neutralizare a materiilor de risc în situaţie de criză generată de evoluţia unor boli majore la animale, efectele pe care evoluţia pestei porcine africane le-ar avea asupra mediului ar fi deosebit de importante, deoarece ar trebui apelat la incinerare şi îngropare după metodele alternative permise de Regulamentul UE 1069/2009, metode care sunt receptate în mod negativ de populaţie şi care pot da naştere la dispute. Pe de altă parte, sistemul de proprietate a terenurilor în România îngreunează procurarea unor locații care să servească incinerării şi îngropării.

ANSVSA trebuia să elaboreze o Hotărâre de Guvern

În raportul din 2016 se mai arată că: „Pentru limitarea riscului introducerii bolii pe teritoriul naţional, în cadrul programului cofinanţat de UE, de supraveghere şi control al pestei porcine africane, trebuie intensificată supravegherea pasivă la porcii domestici şi mistreţi găsiţi morţi sau bolnavi în toată ţara, precum şi extinsă supravegherea activă la mistreţii împuşcaţi, în judeţele aflate la graniţa cu statele terţe Ucraina şi Moldova.

La niciunul dintre Punctele de Inspecţie la Frontieră sau la punctele de trecere a frontierei de stat de pe graniţele de N-E, România nu are amenajate dezinfectoare rutiere şi nici alte mijloace de dezinfecţie, ceea ce creşte simţitor posibilitatea de introducere a virusului în ţară. ANSVSA trebuie să decidă oportunitatea amenajării unor facilităţi de dezinfecţie pe aceste graniţe.

ANSVSA trebuie să iniţieze campanii periodice şi constante de conştientizare şi informare. În vederea creării cadrului legal de management al pestei porcine africane, ANSVSA trebuie să prezinte, în cel mai scurt timp, o Hotărâre de Guvern privind măsurile de profilaxie şi control a pestei porcine clasice şi s-o propună, spre semnare, ministerelor şi autorităţilor partenere, în vederea adoptării ei”.

Geronimo Brănescu, leafă de 15.000 de lei pe lună

Șeful instituției, Geronimo Răducu Brănescu, este în funcție din timpul guvernului Grindeanu. El a ocupat înainte funcția de director executiv la DSVSA Constanța. Județul Constanța s-a remarcat prin faptul că aici a fost descoperită carne congelată de acum 40 de ani, precum și carne expirată de peste 6 ani.

Doar că descoperirea nu a fost făcută de inspectorii DSVSA, ci de către cei de la Protecția Consumatorilor. Conform unor surse interne, inspectorii DSVSA Constanța nu au identificat de-a lungul timpului neregului mai mari decât o bonetă sau un halat murdar, în timp ce averile le creșteau și își schimbau limuzinele de lux ca pe ciorapi. În timpul activității sale, Geronimo Brănescu s-a mai remarcat prin faptul că, după ce a achiziționat aparatură de laborator de sute de mii de euro, a lăsat respectivele echipamente sigilate, dar a negociat privatizarea laboratorului teritorial. Sursele spun că beneficiarul ar fi trebuit să fie un oarecare domn George Lipoveanu, șef al sucursalei UNPR Constanța, pe vremea când partidul era încă al lui Gabi Oprea. Între timp, Geronimo își poate trece în palmares o realizare și anume trecere punctelor de inspecție de frontieră, PIF, de la structura centrală la structurile județene. PIF-urile și laboratoarele teritoriale reprezintă principala sursă de autofinanțare a ANSVSA.

Singura instituție fără telefoane fixe

Despre averea lui Geronimo Brănescu s-a mai scris în presă, acesta având „o casă cât un palat și un garaj cât un apartament cu două camere”, conform revistei Capital. Salariul net al șefului ANSVSA este de aproximativ 15.000 lei lunar, la care se adaugă alte bonificații și stimulente. În general, toate salariile sunt deosebite în instituție, un simplu funcționar cu studii superioare având în jur de 6.000 de lei net lunar.

Însă, pentru aceste salarii stimulatoare, conducerea instituției a luat o decizie managerială demnă de manualele de economie din Coreea de Nord. Astfel, instituția a renunțat la contractul de telefonie fixă. Cu alte cuvinte, nimeni nu poate suna la ANSVSA așa cum niciun angajat nu poate suna în exterior decât de pe telefonul mobil personal. Doar conducerea beneficiază de telefoane mobile de serviciu plătite de instituție. Îmi mărturisea o sursă din ANAF că a sunat zile întregi la ANSVSA până a aflat că respectiva instituție nu beneficiază de telefonie fixă din motive de economie.

 

Ministrul Daea cerșește milă Europei

Niciuna dintre măsurile propuse nu a fost pusă în aplicare. Sau a fost pusă greșit în aplicare, ceea ce înseamnă același lucru. O anchetă realizată la nivel de „siguranță națională” ar putea aduce lămuriri. Pagubele estimate de specialiști, cauzate de epidemia din această vară, se ridică la aproximativ 3 miliarde de euro! Datele sumbre estimează că, în 2 luni, virusul PPA va afecta întreg teritoriul României.

Ultimele date oficiale arată că deja există 550 de focare de PPA în România. În realitate, surse din ANSVSA spun că sunt peste 700 de focare. În timp ce ANSVSA este dominată de incompetență crasă la nivel managerial, prin reactivarea unor simbriași politici cu interese și supunere în zona de afaceri, ministrul Agriculturii Petru Daea îi minte pe oficialii europeni și cerșește ajutorul. „Am socotit necesar, stimaţi colegi, să vă informez şi să mă folosesc de această întâlnire şi să solicit în numele ţării mele ajutor”, spunea ministrul Daea la Consiliul UE de la Bruxelles, în urmă cu două săptămâni.

„Știindu-se pericolul iminent prin prezenţa virusului în apropierea graniţelor, instituţiile statului român au luat măsurile de prevenţie stabilite şi au pus în stare de funcţiune structurile abilitate pentru prevenirea pătrunderii în ţară a acestuia (încă din 2017)”, a mai spus Petre Daea.

Reactivarea incompetenței

În realitate, singurele măsuri luate au fost cele de a-i readuce în ANSVSA pe cei care au provocat dezastrul prin pasivitatea sau incompetența lor. Actualul secretar general al ANSVSA, Stelian Caramitru, a fost demis în 2006 din instituție pentru incompetență în gestionarea gripei aviare. Ajuns prefect de Ialomița, a fost și de acolo demis tot pentru incompetență. Acum a fost numit secretar general al ANSVSA, iar singura sa preocupare este să-și aducă în instituție prietenii de la Ialomița. Ultimul adus și făcut director în urmă cu două zile este Velizar Barbuli, fost director adjunct la DSVSA Ialomița. Cu un salariu net de aproximativ 13.000 de lei lunar, Barbuli a fost adus pe unul din posturile create de Cristian Duicu, fost director general al ANSVSA. Duicu a devenit cunoscut după ce a fost arestat pentru probleme de siguranță națională, în 2014, pentru instigare la fals în scandalul vacii nebune. A fost readus în instituție în 2017 de către actualul președinte Geronimo Brănescu și numit consilier. Între timp, pe șest, a devenit director peste două direcții, iar acum două zile a „cedat” una dintre direcții prietenului de la Ialomița, Velizar Barbuli.

Interese financiare mari

Cristian Duicu este cel care și-a asumat formal primul studiu, din 2013, care trăgea semnalul de alarmă asupra pestei porcine africane. El este cunoscut și ca un apropiat al grupului Farmavet, principalul beneficiar al tuturor crizelor din zootehnia românească.

Pentru cei care nu sunt familiarizați cu subiectul, trebuie amintit că Farmavet SA aparține lui Sorin Paul Stănescu, cel care a preluat Institutul Pasteur fără licitație și l-a transformat într-o afacere imobiliară de sute de milioane de euro. Stănescu este cel despre care se spune că a vânat într-o pădure de lângă Giurgiu împreună cu fiul lui Donald Trump și a chefuit trei zile. Despre Stănescu se mai spune că are conexiuni strânse cu serviciile de informații românești, dar și că este groparul industriei de medicamente veterinare.

După ce a transformat terenurile Institutului Pasteur într-o afacere imobiliară, Stănescu a negociat mutarea producției de vaccinuri veterinare în Belarus, pe o filieră care face obiectul unui alt subiect jurnalistic. Există la DNA un dosar care trenează de vreun deceniu, probabil tocmai pentru relațiile lui Stănescu cu serviciile secrete. Revenind, Cristian Duicu încă folosește o mașină înmatriculată pe una dintre firmele lui Stănescu, iar fratele lui chiar este angajat al firmelor sale.

Privind din perspectiva acestui material jurnalistic, epidemia de PPA din țara noastră nu mai pare doar un rezultat al hazardului. Pare rezultatul nepăsării, neglijenței, nesimțirii unor funcționari ai statului. Sau rezultatul intenției. Distrugerea unei subramuri a economiei naționale, dacă a fost făcută cu intenție, dovedește incompetența unor servicii de informații plătite să apere țara de așa ceva. Iar dacă s-a întâmplat „din greșeală” dovedește aceiași incompetență.