Curtea Constituţională de la Viena a respins o dispoziţie a precedentului guvern  prin care ajutoarele sociale urmau să fie acordate de la 1 ianuarie 2020 în funcţie de nivelul de cunoaştere a limbii germane.

Reforma privind venitul minim garantat (Mindestsicherung), menită să descurajeze imigraţia motivată de asistenţa socială generoasă, a fost una dintre măsurile cheie ale executivului pe care premierul conservator Sebastian Kurz l-a format cu Partidul Libertăţii (FPOe), coaliţie care între timp s-a destrămat, Partidul Popular (OeVP) al lui Kurz rămânând la putere, iar FPOe a ajuns în opoziţie.

Fostul guvern era format din conservatori şi parlamentari de extrema dreaptă  propusese ca ajutorul social să fie diminuat la 563 de euro, de la 863 de euro cât este în prezent, la persoanele fără resurse financiare dacă nu dovedesc  faptul că are un anumit nivel de cunoaştere a limbii germane, ori a limbii engleze.

Însă, Curtea Constituţională a apreciat că aceste dispoziţii încalcă principiul egalităţii şi a invalidat actul normativ.

Legiuitorul nu a ţinut cont „de faptul că există diferite situaţii (dificultăţi de învăţare, boală, analfabetism) din cauza cărora o persoană nu poate fi în măsură să atingă un asemenea nivel de cunoaştere a limbii”, şi chiar în astfel de condiţii „aceste persoane îşi pot găsi loc pe piaţa muncii”, întrucât există numeroase oportunităţi de locuri de muncă „pentru care nu este solicitat un asemenea nivel de germană sau engleză”, se arată în motivarea Curţii.

În aceeaşi decizie a fost respinsă şi o altă măsură, prin care cuantumul alocaţiilor pentru copii era diminuat pe măsură ce creştea numărul copiilor unei familii, măsură menită, de asemenea, să descurajeze imigraţia motivată economic.

Controverse pe o lege discriminatorie

În legătură cu alocaţiile pentru copii, o decizie luată de Guvernul de la Viena, la sfârşitul anului 2018, a generat numeroase controverse

Măsura se referă la reducerea cuantumului alocaţiilor familiale pentru copiii care nu se află pe teritoriul Austriei.

La acel moment, comisarul european Marianne Thyssen, responsabilă cu ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale, competenţe şi mobilitatea forţei de muncă, a semnalat că, la nivelul Comisiei Europene, va demara o investigaţie privind compatibilitatea deciziei austriece cu legislaţia UE.

Ungaria, și alte țări, precum Lituania, Slovenia şi Bulgaria au solicitat Comisiei Europene să ia măsurile necesare.

Cele patru țări care au reclamat Austria au susţinut că decizia este o discriminare nejustificată întrucât lucrătorii străini plătesc taxe şi contribuţii în aceeaşi măsură ca şi lucrătorii austrieci.

După ce legea austriacă a intrat în vigoare, adică, de la 1 ianuarie 2019, o purtătoare de cuvânt a CE a afirmat că indexarea beneficiilor familiale nu este conformă cu legea UE.

„Este de asemenea şi o problemă de non-discriminare; dacă muncitorii contribuie la sistemele de asigurare naţionale este de aşteptat să primească aceleaşi beneficii indiferent de naţionalitate şi de locul unde se află copiii”, a spus sursa citată.

Poziţia radicală a României

La începutul lunii ianuarie 2019, fostul ministru al Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu a afirmat, în legătură cu această situaţie, că este un caz clar de discriminare.

„E un caz clar de discriminare, de ce? Pentru că românii care muncesc în Austria plătesc impozitele şi taxele ca orice muncitor sau om încadrat în muncă din Austria, indiferent de naţionalitate. Deci ei contribuie la bugetul statului. Din acest punct de vedere evaluăm acum în prezent posibilitatea, dacă nu vor exista posibilităţi de a reduce această discriminare, să ne adresăm Curţii Europene de Justiţie pe această temă şi probabil că nu vom fi singuri”, a punctat Meleşcanu.

Ministrul a afirmat că, din estimări, alocaţiile copiilor afectaţi de măsură ar scădea la jumătate.

„Din calculele făcute de noi, probabil pentru copiii care sunt în România, ai căror părinţi lucrează în Austria, va fi o scădere de 50% a acestor subvenţii. Din punctul nostru de vedere este clar o discriminare, pentru că suntem toţi cetăţeni europeni şi, potrivit tratatului de funcţionare a Uniunii Europene, nu se admit niciun fel de discriminări, inclusiv în domeniul social, şi în al doilea rând pentru că noi suntem cei care pierdem mai mult, întrucât calculul se face în funcţie de nivelul de trai din fiecare ţară”, a evidenţiat ministrul.

Probleme la Bruxelles, în timpul președinției rotative a României

În schimb, ministrul austriac al Familiei, Juliane Bogner-Strauss, a avut o reacție extrem de dură și a recomandat autorităților de la București prudență și neutralitate în declarații deoarece România, în calitate de președinte al Consiliului Uniunii Europene, „ar trebui să fie un coordonator onest”.

„Indexarea alocaţiilor aduce mai multă corectitudine. În acest caz nu este vorba de salariu sau de asigurări sociale. Toţi părinţii primesc acelaşi procentaj raportat la nivelul de trai şi toţi părinţii din UE, din Spaţiul economic european şi din Elveţia sunt trataţi egal”, a declarat Juliane Bogner-Strauss.

Legea austriacă a iritat chiar şi executivul comunitar, care a reacţionat la momentul respectiv prin Marianne Thyssen, comisarul european pentru afaceri social

„Nu există lucrători, nici copii de categoria a doua în Uniunea Europeană. ‘În condiţiile în care lucrătorii mobili (străini, n.red.) cotizează la un sistem de securitate socială în aceeaşi manieră ca lucrătorii locali, ei trebuie să perceapă prestaţii identice, chiar şi atunci când copiii lor trăiesc în străinătate”, a subliniat Marianne Thyssen

După o analiză efectuată de Comisia Europeană în legătură cu legea din Austria a fost declanşată procedura de INFRIGEMENT împotriva acestei ţări, potrivit ziarulromanesc.at