Guvernul de la Dublin a prezentat azi un pachet de măsuri de austeritate ce are menirea de a rezolva problema deficitului bugetar uriaş, dar şi de a mulţumi finanţatorii internaţionali care pregătesc pentru Irlanda un ajutor de aproximativ 85 de miliarde de euro.
Măsurile de austeritate includ reducerea salariului minim cu un euro, la 7,65 de euro pe oră, şi creşterea TVA de la 21% la 22% în 2013, cu o nouă creştere, până la 24%, programată pentru 2014, potrivit BBC.
Planul prevede eliminarea a 24.750 de posturi în sectorul public şi reducerea cheltuielilor cu beneficiile sociale cu 2,8 miliarde de euro. O nouă taxă de proprietate va fi introdusă, care îi va costa pe cei mai mulţi dintre proprietarii de case până la 200 de euro anual.
Ministrul de finanţe, Brian Lenihan, a subliniat că guvernul va încerca să protejeze sectoarele importante ale Sănătăţii şi Educaţiei. El a asigurat că faimoasa taxă corporatistă, de 12,5%, care a atras investitorii străini în Irlanda, va rămâne neschimbată, în ciuda solicitărilor unor oficiali europeni privind creşterea ei.
Reduceri de 10 miliarde de euro
În total, reducerile de cheltuieli ajung la 10 miliarde de euro, în vreme ce creşterile de taxe vor însuma 5 miliarde. Ministrul de finanţe a apreciat că noul plan de austeritate îi va costa pe cetăţeni în jur de 20 de euro pe săptămână. Premierul Brian Cowen s-a grăbit să vină întâmpinarea criticilor şi a subliniat că planul de austeritate are şi rolul de a stimula economia şi de a reduce şomajul, aflat în prezent la 14%. Analiştii sunt însă mai pesimişti decât guvernul, care prognozează o creştere economică. "Se pare că plănuiesc măsuri fiscale stringente şi totuşi se aşteaptă ca economia să crească. Acest lucru e foarte improbabil", a declarat Stephen Lewis, economist-şef la Monument Securities, citat de Reuters.
Guvernul a implementat deja reduceri de cheltuieli de 15 miliarde de euro de la începerea crizei. Dublinul nu a putut să rezolve singur însă problema finanţării băncilor, grav afectate de politica riscantă a împrumuturilor din timpul boomului imobiliar din anii trecuţi.
Analiştii se aşteaptă acum la proteste publice serioase împotriva guvernului, criticat deja pentru politica sa de contracarer a crizei, care s-a sfârşit cu solicitarea de asistenţă financiară adresată duminică UE şi FMI.