Aurul și argintul României, la malul mării

Aurul și argintul României, la malul mării

Cine se afl ă pe litoral, pe lângă plajă și apa mării, are posibilitatea să vadă o expoziție fabuloasă: „Aurul și argintul antic al României”

Expoziția este găzduită de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, până pe 4 septembrie. Organizată de Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) în colaborare cu 31 de muzee de profil din ţară, expoziţia „Aurul și argintul antic al României” reuneşte peste 1000 de obiecte arheologice din metale preţioase, de o valoare istorică deosebită, descoperite de-a lungul ultimelor două secole pe teritoriul României.

Șase milenii

Respectând o logică cronologică, aurul şi argintul pot prilejui, în egală măsură, o incursiune istorică, oferind o perspectivă proprie asupra succesiunii de perioade şi evenimente care au marcat dezvoltarea comunităților de pe teritoriul de astăzi al României. Expoziția acoperă o perioadă de peste 6000 de ani. „Devenim astfel martorii unui proces, continuu reinventat, prin care oamenii au învăţat să controleze strălucirea aurului şi a argintului, calea, atât de complicată, de la idee la proiect şi apoi transpunerea acestora în concret conferind mereu metalului forme şi sensuri noi”, ne spune dr. Rodica Oanţă-Marghitu, muzeograf.

Ne puteți urmări și pe Google News

Coordonatorii expoziției itinerante, care după Constanța, va merge, între 21 septembrie și 30 octombrie la Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, sunt dr. Ernest Oberlander-Târnoveanu, director MNIR și dr. Rodica Oanță-Marghitu.

Perlele pierdute

Pectoralul din tezaurul de la Cluj-Someșeni, Cluj, (sec. V, d.H.). O casetă circulară, pe avers cu o cruce greacă, cu brațele ușor evazate, conturată prin intermediul unei rețele de fire de aur. Pe revers, caseta este închisă cu o foaie de aur, pe care este imprimat un chrismon. Trebuie să ni-l închipuim încrustat cu pietre ornamentale, crucea detașându-se probabil pe un fond de altă culoare, totul fiind încadrat pe margine de perle naturale, ansamblul fiind completat de trei pandantive la fel de somptuoase.

Un pui din tezaurul „Cloșca cu puii de aur”

Vas dodecagonal (cu 12 laturifoto) din Tezaurul de la Pietroasa (cunoscut sub numele popular de „Cloșca cu puii de aur”). Tezaurul a fost descoperit în comuna Pietroasele, județul Buzău. În tezaur mai există un vas poligonal cu opt laturi, denumit de obicei octogonal. Tezaurul este din Evul mediu timpuriu, secolul al V-lea după Hristos. Descrierea este realizată de dr. Rodica Oanță-Marghitu. Cele două vase poligonale din Tezaurul de la Pietroasa sunt unicate în peisajul toreutic antic. Încercările de datare și de interpretare au luat în discuţie forma acestora, diferitele tehnici de incrustare cu pietre întrebuinţate pentru ornamentarea lor şi folosirea panterelor ca element decorativ.

Aspectul de astăzi al celor două vase este înşelător, ele fiind iniţial gândite să pună în valoare efectele cromatice ale combinaţiei dintre strălucirea multicoloră a pietrelor preţioase şi cea a aurului. Dantela de aur, singura vizibilă acum, era doar un suport pentru pietrele translucide. În partea superioară a mânerelor, prin montarea pietrelor unele lângă altele, în casete individuale, suprafețele aveau aspect de mozaic, iar micile pietre semisferice de pe corpul panterelor potenţau strălucirea şi luciul aurului. Vasele lucrate din aur și încrustate cu geme se numărau printre cele mai costisitoare obiecte de lux menționate ocazional de autorii antici. Absența pieselor de acest fel din colecțiile contemporane se poate explica și prin faptul că ele nu erau foarte numeroase nici în Antichitate.