În contextul apariției informației conform căreia procurorul general al României, Augustin Lazăr, a refuzat, în perioada comunistă, eliberarea dizidenților Iulius Filip și Florentin Scalețchi, jurnaliștii Dela0.ro au efectuat o anchetă în care prezintă detaliile acestor cazuri și parcursul professional al procurorului general.
Augustin Lazăr a refuzat eliberarea disidentului anticomunist Iulius Filip, cu toate că acesta îndepliniste fracția din pedeapsă care îi permitea eliberarea condiționată. În articolul scris Carmen Gorgan și Liviu Man este dezvăluit un „alt caz odios” comis de Augustin Lazăr, care i-a luat lui Florentin Scalețchi, un comandat de navă, 12 ani și jumătate de viață. Conform gazetadecluj.ro, Iuliul Filip și Florentin Scalețchi au împărțit aceeași celulă.
În Ancheta reallizată de jurnaliștii Dela0.ro se menționează că „procurorul Augustin Lazăr nu avea 30 de ani când unitatea de parchet în care lucra l-a trimis să prezideze comisia de liberări condiționate de la Penitenciarul Aiud. În annul 1985 închisoarea înscă își păstra încă reputația teribilă, de ultimă gară pentru deținuții politici ai regimului comunist. Procurorul Lazăr a susținut cu propria semnătură ținerea în spatele gratiilor a cel puțin unui dizident încarcerat la Aiud, muncitorul clujean Iulius Filip. După 35 de ani de la aceste evenimente, Augustin Lazăr ocupă funția de procuror general al României democratice și, în apărarea sa, susține că și-a făcut doar datoria, verificând strict condițiile formale ale eliberării condiționate, precum în cazul oricărui alt deținut”.
Jurnaliștii Dala0.ro au ajuns până la Aiud unde au descoperit doi foști colegi de comisie cu Augustin Lazăr, care arată că regimul aplicat deținuților politici era complet diferit de cel al condamnaților de drept comun. Tânărul procuror Lazăr n-a fost un torționar, dar nici un inocent. Augustin Lazăr a fost încă o rotiță în angrenajul infernal al dictaturii comuniste. Săptămâna trecută, site-ul Lumea Justiției a publicat documente din arhiva CNSAS care arată că actualul procuror general al României Augustin Lazăr a fost în 1985 și 1986 președintele unor comisii de propuneri pentru liberare condiționată la Penitenciarul Aiud.
Lazăr era un tânăr procuror criminalist în cadrul Procuraturii Alba, avea 29 de ani și toată viața profesională înainte – dar înaintea comisiei pe care o prezida la Aiud veneau și deținuți speciali, cu toată viața înapoia lor, oameni condamnați pentru infracțiuni politice, atitudini dușmănoase și propagandă împotriva orânduirii socialiste.
Veneau e un verb înșelător, pentru că persoanele condamnate nu se prezentau propriu-zis la comisie. Vorbeau despre activitățile și comportamentul lor rapoartele penitenciarului, dar vorbea, mai ales, motivul pentru care fuseseră trimise după gratii.
Toți membrii comisiei de liberare condiționată știau pentru ce fel de fapte se aflau în închisoare deținuții – și știau, mai ales, că în ciuda prevederilor legale (de fațadă), unora dintre deținuți li se aplica un regim special, menit să le prelungească la maxim agonia carcerală.
Un deținut de drept comun, condamnat pentru furt, putea fi lesne reeducat, eliberat și reintegrat în societate, fără riscuri la adresa regimului communist”, mai scrie sursa citată.
„Un deținut politic, însă, trebuia ținut cât mai mult în detenție pentru că eliberarea și reintegrarea nu veneau niciodată fără pericole majore la stabilitatea și puritatea regimului.
Augustin Lazăr a fost, și el, unul dintre cei puși să personifice sistemul de forță și să dea formă legală dorințelor imperative ale Partidului și Securității. Augustin Lazăr nu e vinovat pentru crimele comunismului – dar e un participant voluntar la o serie de decizii care, deși legale strict formal, au întărit și perpetuat acțiunile de poliție politică ale dictaturii.
Augustin Lazăr a fost o rotiță în angrenajul sistemului de forță care păzea România comunistă de fapte antisociale, dar și de impurități ideologice. E un adevăr puțin convenabil astăzi – dar e adevărul”, mai scrie Dela0.ro.
Puteți citi aici mai multe detalii despre cazul care a stîrnit controverse și dezbateri aprinse în rândul opiniei publice.