Virusul transmis prin înţepătura ţânţarilor a făcut victime în Bulgaria şi Grecia. Autorităţile române monitorizează posibilele cazuri.
Trei persoane au murit în Grecia în urma unor ciupituri de ţânţari, purtători ai virusului West Nile, în timp ce altele au fost spitalizate, în nordul Bulgariei. Diagnosticul nu a fost însă confirmat la aceştia din urmă.
În România, oficialii din Ministerul Sănătăţii susţin că nu s-a înregistrat niciun caz în acest an, însă autorităţile locale au fost atenţionate să monitorizeze posibile cazuri. Experţii explică care sunt semnele infecţiei cu acest virus şi cine riscă să facă formele cele mai grave de boală.
August, luna de vârf pentru meningitele date de ţânţari
Meningita West Nile este o boală infecţioasă gravă cauzată de pătrunderea virusului West Nile în zona meningelui, membrana care "îmbracă" creierul, şi a lichidului cefalorahidian. Se transmite prin intermediul ţânţarilor, nu de la om la om, şi apare de obicei la 3-14 zile de la contactul cu virusul.
August este luna "de vârf" în infecţiile cu virusul West Nile. Boala tinde să afecteze mai degrabă copiii sub 5 ani şi bătrânii de peste 50 de ani, care au o rezistenţă mai scăzută la virus.
Dureri de cap, febră mare, înţepenirea gâtului, greaţă şi vărsături, convulsii, epuizare musculară, ameţeală, frisoane şi chiar paralizie, acestea sunt principalele manifestări ale meningitei West Nile.
Bolnavul prezintă, de asemenea, fotofobie (nu suportă lumina) şi are tendinţa de a sta cu genunchii îndoiţi şi cu capul nemişcat. În şase-şapte ore de la instalarea primelor simptome, bolnavul nu-şi va mai putea mişca gâtul şi capul.
Diagnosticul se pune după o puncţie lombară
"Semnele de iritaţie meningeală sunt redoarea de ceafă - bolnavii nu-şi mai pot flexa gâtul spre torace, greaţă, vărsături, febră mare - 39-40 de grade C. Diagnosticul de siguranţă se pune prin extragerea de lichid cefalorahidian (5 ml) printr-o puncţie lombară. Cei cu semne de meningită trebuie să meargă într-un spital de boli infecţioase", recomandă Paul Marinescu, medic primar de sănătate publică şi specialist în boli infecţioase.
O persoană infectată cu virusul West Nile (WNV) are trei variante: nu prezintă niciun fel de simptome (majoritatea cazurilor), 20% fac febră şi 1% dintre cei infectaţi dezvoltă boli infecţioase grave, precum meningita şi encefalita, atunci când virusul urcă din sânge la creier (după reprize de febră şi dureri de cap).
Pericolul nu este reprezentat de simptomele propriu-zise, cât de efectele neurologice care pot fi permanente (paralizie), în condiţiile în care studiile arată că 40% dintre bolnavi nu se recuperează complet tot restul vieţii.
Specialiştii în sănătate publică din MS recomandă populaţiei să evite, pe cât posibil, expunerea la tânţari, purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi sau aplicând substanţe contra ţânţarilor, să îndepărteze din jurul locuinţelor recipientele cu apă stătută şi să meargă de urgenţă la medic când prezintă semne de boală.
Anul trecut, în România au fost depistate două cazuri de meningită West Nile, iar în 1996 a fost o epidemie care a afectat aproape 400 de oameni. "Diagnosticul de meningită cu virus West Nile se pune prin extragerea de lichid cefalorahidian (5 ml) printr-o puncţie lombară." PAUL MARINESCU, medic primar sănătate publică, specialist boli infecţioase