Fostul ministru al Energiei, deputatul ALDE Andrei Gerea, l-a acuzat pe deputatul PSD, Liviu Pleșoianu, de propagarea fake-news și manipularea opiniei publice.
Într-un mesaj postat pe Facebook, Andrei Gerea, a spus că Liviu Pleșoianu a sperat să își facă „anumiți prieteni politici” răspândind neadevăruri și atacuri la persoană.
”Guvernarea PSD-ALDE se confruntă de luni bune cu o ofensivă de fake-news cu un singur scop: deturnarea atenției publice de la agenda guvernamentală și lansarea de teme false. Cele mai multe sunt încercări de manipulare grosiere la care atât ALDE, cât și PSD trebuie să răspundă, pentru ca adevărul despre lucrurile bune care sunt promovate împreună să fie comunicate corect opiniei publice.
În aceste condiții, faptul că deputatul Liviu Pleșoianu s-a alăturat acestei campanii de fake-news, prin manipulările referitoare la poziția ALDE pe subiectul legii offshore este greu de înțeles. Este posibil ca domnul Pleșoianu să fi crezut că răspândind neadevăruri și atacuri la persoană reușește să iasă din conul de umbră în care a intrat și să își facă anumiți prieteni politici. Este posibil să fie convins că metodele folosite de fostul PDL (actualul PNL) sunt cele mai potrivite pentru acțiunea politică. Nu de alta, dar o parte din acuzațiile lansate sunt copiate la indigo după minciunile pe care PDL le-a aruncat în spațiul public acum ani buni; minciuni care au fost demontate în mod cât se poate de clar. În fine, nu este exclus ca mesajele lui Liviu Pleșoianu să fie motivate de o proastă informare.
În calitate de fost ministru al Energiei, am informațiile și cunoașterea amănunțită a domeniului care să îmi permită să răspund la neadevărurile lansate de Liviu Pleșoianu, minciuni susurate de voci pe la colțuri. Fac aceste precizări pentru a stabili o dată pentru totdeauna adevărul și a nu permite fake-news-urilor să devină varianta oficial acceptată.
În primul rând, cu privire la faptul că ALDE a votat o formă a legii offshore în Senat, dar a avut obiecții în dezbaterea din Cameră se impun câteva precizări. În România, legile sunt dezbătute în cele două Camere conform unui principiu fundamental al parlamentarismului de la noi, care văd că îi este total străin lui Liviu Pleșoianu. Aceasta dezbatere are loc pentru a avea o cât mai largă reprezentare a intereselor populației și a rezulta cea mai bună formă a legilor. Este cazul și legii offshore care a fost votată într-o formă de ALDE la Senat, iar în aceste săptămâni este în discuții la Cameră cu propuneri de modificări semnificative, din partea PSD. A susține că ALDE are obligația să voteze legea și la Cameră, indiferent de modificările care i se aduc pe parcursul dezbaterii, este o contradicție logică. Din contră, orice partid responsabil analizează propunerile de modificări și își exprimă deschis punctul de vedere. Este ceea ce a și făcut și ALDE pentru că o serie de modificări propuse de reprezentanții PSD ( modificări care nu au fost prezente în dezbaterea de la Senat) nu au fost însoțite de un calcul bugetar clar. Erau, și încă mai sunt, incertitudini referitoare la soliditatea propunerilor din perspectiva maximizării veniturilor bugetare atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. ALDE nu va vota ”pe repede înainte” o formă insuficient fundamentată a legii offshore și nu ne vom schimba punctul de vedere pentru că deputatul Pleșoianu își dorește așa ceva. Cel mai important lucru este ca forma finală a legii offshore care trece de Parlament să ofere o bază solidă pentru ca România să devină un jucător cheie pe piața energetică din zonă și din Europa, respectiv să ne asigure resurse bugetare pe termen lung care să fie îndreptate spre investiții. Este un principiu de la care ALDE nu se va abate.
În al doilea rând, domnul Pleșoianu invocă un lung șir de ordonanțe de urgență și legi în încercarea lui de a susține că statul român a fost dezavantajat primind o valoare mai mică a redevențelor, decât era posibil. În mod curios, acuzația lui Liviu Pleșoianu privind valoarea redevențelor este copiată la indigo după discursul PDL (actualul PNL) de acum ani buni. Simplul fapt că vorbim despre acuzații copiate la indigo după discursul PDL, partidul care a fost campionul manipulărilor, ar fi trebuit să îi ridice numeroase semne de întrebare domnului Pleșoianu și să îl oprească să le repete. Era suficient să se informeze cu privire la reacția deja existentă public, prin care sunt demontate aceste minciuni. Nu a făcut-o, așa că reiau principalele argumente.
În primul rând, prin mult invocata HG 1446 din 2008 a fost modificat acordul petrolier în sensul adaptării acestuia la prevederile legii 238/2004, cunoscută și ca legea petrolului, lege care a fost adoptată în timpul guvernului condus de premierul Adrian Năstase. Guvernul Năstase a decis utilizarea principiului redevențelor, în locul principiului existent până atunci, de împărțire a producției. Guvernul de la acea dată, în care colegul de partid al domnului Pleșoianu, domnul Iulian Iancu era secretar de stat la Ministerul Industriilor, prin OUG 47/2002 a eliminat posibilitatea împărțirii producției și a înlocuit-o cu plata unei redevențe cuprinse între 3,5 – 13% din valoarea producției pentru exploatările de gaze și, respectiv, 3,5 - 13,5% pentru exploatările de țiței.
În al doilea rând, Ordonanța de Urgență 101/2007 modifică redevențele miniere și parțial redevențele petroliere, blocate prin legea 555/2004 privind privatizarea PETROM pentru o perioadă de 10 ani. Aceste modificări fac posibilă aplicarea noilor redevențe pentru operațiuni de tranzit a petrolului și de înmagazinare a gazelor naturale, dar valorile nu sunt stabilite de Guvern, ci de președintele ANRM (Agenția Națională de Resurse Mineral), o agenție independentă. Aceasta ar fi însemnat că în loc de HG nr. 1446/2008 semnată de către prim-ministru, 4 autorități guvernamentale avizatoare, precum și de către Ministerul Justiției, ne-am fi găsit în fața unui ordin semnat de un președinte de agenție.
Pentru a fi mai pe înțelesul domnului Pleșoianu e ca în bancul cu Radio Erevan "n-a fost o maşină, ci o bicicletă, şi nu i s-a dat, ci i s-a luat...".
În fine, observ că domnul Pleșoianu face referire constantă la raportul parlamentar din 2009 privind HG 1446, realizat de comisia condusă de domnul Iulian Iancu, fără a cunoaște toate detaliile cu privire la acesta. Pentru informarea domnului Pleșoianu, îl invit să verifice faptul că toate concluziile raportului din 2009 au fost infirmate prin rezoluția nr. 51/D/P/2009 din februarie 2013 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Este o vorbă de duh mai veche care văd că a devenit principiu de bază pentru domnul Pleșoianu ”Calomniați, calomniați, ceva-ceva tot va rămâne”. Mai este însă o altă vorbă care se aplică mai bine în această situație: ”minciuna are picioare scurte”, iar neadevărurile lui Liviu Pleșoianu nu pot schimba evidențele.
Cred cu tărie că locul fiecărui parlamentar al coaliției PSD-ALDE este în tabăra celor care vorbesc despre proiecte și lucrurile bune pe care le facem împreună, nu în tabăra celor care calomniază și răspândesc fake-news-uri. Îl invit, deci, pe domnul Pleșoianu să aleagă în ce tabără se situează”, se arată în postarea lui Andrei Gerea.