Astăzi se împlinesc 40 de ani de la moartea lui Tito

Josip Broz Tito, preşedinte pe viaţă al Iugoslaviei, a decedat pe 4 Mai 1980, după o lungă agonie, la câteva zile după ce împlinise 88 de ani.

Moartea liderului comunist, care a refuzat administrarea şi subjugarea de către Uniunea Sovietică şi a reuşit să menţină un mozaic de popoare şi religii diferite, suscită atât emoţie cât şi îngrijorare.

Iată un rezumat al morţii sale şi a funeraliilor descrise de mass-media vremii:

- Stare „foate gravă”, „fază critică”: dumincă 4 mai, buletinele oficiale care descriu zilnic starea de sănătate a preşedintelui Josip Broz Tito, internat în spital de 4 luni la Lubliana, sunt alarmante.

-Ştirea cade ca un trăznet seara. „Tovarăşul Tito a murit”, anunţă printr-o declaraţie Comitetul central al Ligii comuniştilor şi Preşedinţia de Stat adresată „clasei muncitoare, muncitorilor şi cetăţenilor, popoarelor şi naţionalităţilor Republicii Federative Jugoslavia”. La moartea sa. bătrânul preşedinte cântărea 40 de kg.

Schimbări pe piața imobiliară. Investițiile, reglementate printr-o lege nouă

Atac israelian în Iran. Explozii puternice în Iran, Irak și Siria

Internat în ianuarie din pricina unor deranjamente circulatorii de la diabet, îi fusese amputată gamba stângă, înainte de a suporta complicaţii multiple.

Luni, 5 mai, corpul său a fost purtat în tren de la Lubliana la Belgrad, însoţit de cei doi fii, Zarko şi Mişa, cu escală la Zagreb în Croaţia sa natală.

Pe drum, jugoslavii au ieşit cu miile, cu lacrimi în ochi. Cântecul de loialitate pentru Tito „Jurăm să nu ne abatem de la drumul tău”, răsună în toată ţara. La Belgrad, portretele mărginite cu negru sunt expuse la ferestre, enorme bannere roşii scrise cu sloganul „Tito, numele tău e libertate”.

Cu câteva ore înaintea sosirii trenului albastru, prezidenial, mulţimea se îndrepta deja sub o ploaie câinească către Parlamentul federal, unde corpul său va fi expus ca un tribut popular. Cetăţenii se vor perinda zi şi noapte, până pe 8 mai prin faţa catafalcului acoperit cu drapelul jugoslav.

Jugoslavia, compusă din 6 republici (Slovenia, Croaţia, Bosnia şi Herţegovina, Serbia, Muntenegru, Macedonia) şi două provincii autonme, Vojvodina şi Kosovo, se va înfunda într-o criză economică şi politică care va renaşte naţionalismele.

Federaţia va fi lovită de o serie de sângeroase războaie în anii '90, întorcând definitiv pagina titoismului, notează Le Point.