Evenimentul Zilei > EVZ Play > Arta diversiunii – masacrul de la Otopeni din decembrie 1989. „Cadavrele erau puse grămadă sub o prelată”
VIDEO

Arta diversiunii – masacrul de la Otopeni din decembrie 1989. „Cadavrele erau puse grămadă sub o prelată”

Pavel Florin abia împlinise 19 ani, în ajunul Revoluției. Pe 16 decembrie 1989 se afla la Câmpina, alături de unitatea sa, când a primit un ordin inopinat de mobilizare. Cercetătoarea Alice Barbu și jurnalistul Alecu Racoviceanu au discutat, la EVZ Istoric, drama militarului în termen, fără echipament adecvat, care a fost victima unei diversiuni perfecte.

A fost norocos, căci 48 de colegi ai săi au fost folosiți doar de dragul de a demonstra că teroriștii există, deci Revoluția există.A fost unul dintre cei 24 de tineri care au avut șansă.

„Încă nu ne știam menirea. Nu aveam scuturi, nu aveam nimic”

23 decembrie 1989. Pavel și colegii săi nu primesc o misiune oarecare. Militarii în termen sunt trimiși fără să știe într-un câmp de luptă deja minat, în Piața Revoluției, care era deja evacuată după protestele masive care au dus la căderea dictatorului. Acolo erau dispozitivele formate. Anterior primiseră ordin să depună materialele la companii. „Încă nu ne știam menirea. Nu aveam scuturi, nu aveam nimic. Nu aveam o misiune clară”, își amintește Pavel.

În piață a fost martorul unei „dezordini totale”, a rămas toată noaptea alături de colegi și a văzut cum se spăla asfaltul. „A fost ceva unic, îi îmbarcau și plecau”. Între timp, la aeroportul Băneasa se formaseră gărzile patriotice. Au fost scoși din dispozitiv și au plecat spre Otopeni, 3 camioane cu 72 de militari în termen, teoretic pentru a lupta cu trupe loiale regimului. Nu știau că nu aveau nicio șansă. „Eram radiotelegrafiști fără nicio pregătire de lupte de asalt”. Au fost preluați de un bărbat misterios, „pus să ne introducă în dispozitivele de apărare”.

Luptă între Armată și trupele de Securitate

Infernul dă senzația că e infinit, în realitate a durat 15-20 minute. Colegii lui Pavel mureau pe capete. „S-a pierdut controlul, am încercat să evacuăm. Am avut un coleg de liceu care a fost rănit. Striga la mine, nu am putut să îl iau. Eram atât de speriat că nu puteam să reacționez. Nu știam de unde se trage, focul era foarte intens. Strigau să ne predăm„, povestește fostul soldat, actualmente colonel în rezervă.

Au fost luați prizonieri și ținuți într-un hangar. „Ne înjurau, ne scuipau, ne strigau <fiii lui Ceaușescu>„. Au trăit mereu cu spaima de a nu fi lichidați. Cadavrele tinerilor soldați erau „puse unele peste altele, aruncate grămadă sub o prelată”. Unii supraviețuitori au fost duși la spital, însă în calitate de teroriști. „Aveau răni foarte grave, erau legați de paturi. Au trăit traume mari”.

Pavel Florin a simțit că au fost trimiși „pe piste false, mai ales în primii ani (n.r. – de după Revoluție)”. E sceptic că se va găsi o cale de a afla adevărul.

Ediția integrală a emisiunii poate fi vizionată aici:

Publicat in categoriile: EVZ Play
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: