Evenimentul Zilei > Social > Arsenie Boca i-a spus lui Ceauşescu o vorbă care l-a urmărit până a murit. Dezvăluiri
Arsenie Boca i-a spus lui Ceauşescu o vorbă care l-a urmărit până a murit. Dezvăluiri

Arsenie Boca i-a spus lui Ceauşescu o vorbă care l-a urmărit până a murit. Dezvăluiri

An de an, dar mai ales la 28 noiembrie, românii din toată ţara vin în număr mare la Mănăstirea Prislop, în pământul căreia se află osemintele duhovnicului Arsenie Boca, fost stareţ al acestui aşezământ religios în anii 1950, iar la acest pelerinaj cu o simbolistică atât de puternică nu s-a ajuns întâmplător, cum de altfel nu este nimic din tot ceea ce îngăduie Dumnezeu pe acest pământ.

Popularitatea celui numit Sfântul Ardealului (n.r. – expresie împrumutată de la PS Irineu Duvlea, Episcop Vicar al Episcopiei Ortodoxe Române din America, dar preluată de mulţi ardeleni) a fost alimentată de multe minuni, destine schimbate şi suflete alinate.

Desigur, un muritor dintr-atâţia n-ar fi putut vreodată să dea semenilor atâtea şi atâtea balsamuri dacă n-ar fi avut norocul de a fi blagoslovit cu o graţie divină atât de aparte încât este greu de descifrat pentru unii – suficient de mulţi – ierarhi măcinaţi de patimi şi ciude.

Una dintre minunile lui Arsenie Boca

Acest aspect trebuie pironit din capul locului pentru a reteza din faşă teoriile despre pretinsa şi pe nedrept închipuita natură de farsor a lui Arsenie Boca. Spre exemplu, mulţi dintre aceia care participă la pelerinajele de la Prislop nu se îndoiesc că odată ajunşi la mormântul călugărului, ajutorul divin va apărea în vieţile lor. „O copilă de 4 ani, cu familia, venise la mormântul de la Prislop al părintelui Arsenie. Nu putea merge pe picioruşe.

Era paralizată total. Stăteau cu toţii îngenunchiaţi în jurul mormântului cu frunţile lipite de pământ. Se rugau fierbinte, toţi, cu ochii închişi. Şi deodată văd copilaşul cum se ridică dintre ei, în picioare. Stătea aşa, cumva speriată, nevenindu-i să creadă că este adevărat.

Pe urmă a început să sară într-un picior de parcă voia să se dezmorţească. Pe urmă a făcut câţiva paşi”, a dezvăluit preotul David Stoica într-una dintre numeroasele cărţi biografice despre Arsenie Boca. Pe lângă cele expuse şi dovedite deja prin mărturii şi documente, călugărul intrat în legendă a avut şi darul unor profeţii speciale, care pentru unii au însemnat mai puţin viitor decât şi-ar fi imaginat vreodată.

Cum a aflat Ceauşescu momentul în care va muri

Merită amintit cazul familiei Ceauşescu, atât de atrasă de existenţa şi harurile călugărului, încât Elena şi Nicolae i-au cerut la un moment dat să le spună ce-i aşteaptă mai departe în Epoca de Aur, roasă hulpav de foametea şi lipsurile de tot felul odată cu începutul anilor 1980. Ce-au aflat nu le-a plăcut deloc şi a fost peste puterea lor de înţelegere.

Era şi greu, dacă nu chiar imposibil. Cum să înţeleagă doi atei că păcatele lor capitale îi vor ajunge din urmă într-o zi? Şi nu doar pe ei, ci şi pe mulţi ai lor. Astfel, Arsenie Boca nu s-a ferit de verbul negru şi le-a prevestit că vor avea parte de un final înfiorător.

Soţii Ceauşescu, cu puţine clipe înainte de a fi executaţi la Târgovişte

„Mulţi dintre cei cu care am vorbit sunt convinşi că părintele a fost schingiuit de Securitate, că avea unghiile de la mâini smulse şi că înainte de a muri şi-a avertizat călăii: «Spuneţi-i lui Ceauşescu că nu mai apucă Crăciunul»

În 1989, pe când securiştii îl anchetau şi-l loveau cu picioarele, a prorocit că Nicolae Ceauşescu nu o să mai apuce sfârşitul anului şi că mulţi tineri vor muri, jertfiţi că nişte miei”, a fost dezvăluirea preotului Pantelimon, preluată ulterior în multe cărţi despre viaţa părintelui.

„Eu cred în harul lui de om sfânt”

„Prin anii ’80, Părintele Arsenie a fost dus şi la Ceauşescu, care l-a întrebat: «Hai, popo, am auzit că tu prezici soarta unui om. De mine ce ştii?». Şi Arsenie i-a spus: «Într-o zi de mare sărbătoare veţi fi omorâţi amândoi». Ceauşeştii nu au crezut şi i-a spus maiorului să-l ia şi să nu-l mai vadă. Eu cred în harul lui de om sfânt, însă unele afirmaţii despre minunile făcute de unchiul meu au fost exagerate intenţionat”, a povestit la un moment dat Zoe Dăian, o nepoata duhovnicului.

Între timp, fostul stareţ al Mănăstirii Prislop a devenit un adevărat fenomen al ortodoxiei. Vorbele sale despre credinţă, rugăciune şi milostenie sunt absorbite cu nesaţ de românii de pretutindeni, indiferent de generaţie. În acest context, nu a fost de mirare că la 9 septembrie 2019, Sinodul Mitropoliei Ardealului a decis ca părintele Arsenie Boca să devină sfânt. Aşa a fost propus dosarul de canonizare Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

De altfel, Mitropolitul Ardealului, ÎPS Laurenţiu Streza declarat încă din 2014 că Biserica Ortodoxă Română nu se opune canonizării părintelui Arsenie Boca. Înaltul ierarh mărturisea că „ar fi cel mai fericit om din lume să poată să semneze şi el pe actul de canonizare”. ÎPS Laurenţiu a mai completat la acea vreme că întâlnirile cu părintele Arsenie Boca au fost „providenţiale” pentru el.

BOR şi propunerea de canonizare a lui Arsenie Boca

La 28 octombrie 2019, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) a luat act de propunerea Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Ardealului de canonizare a părintelui Arsenie Boca. În acel context, BOR a recomandat clericilor şi credincioşilor să aştepte rezultatul subcomisiei sinodale până la luarea unei decizii finale.

„S-a luat act de propunerea Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Ardealului de canonizare a părintelui Arsenie Boca şi de documentaţia înaintată în acest sens. A fost aprobată transmiterea acestei propuneri Subcomisiei sinodale pentru canonizarea sfinţilor români.

Această comisie va invita specialişti din diferite domenii de competenţă să redacteze referate privind canonizarea părintelui Arsenie Boca din perspectiva expertizei lor teologice, de pictură bisericească şi de disciplină monahală. De asemenea, vor fi evaluate şi referate ale cercetătorilor istorici permanenţi desemnaţi de mitropolii să cerceteze documentele CNSAS pentru a prezenta activitatea părintelui Arsenie Boca în perioada 1945-1989.

Arsenie Boca

La graniţa dintre idealizarea excesivă şi denigrare

Până la luarea unei decizii finale, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe recomandă clericilor şi credincioşilor – indiferent dacă susţin canonizarea sau se opun acesteia – să aştepte cu rugăciune şi răbdare rezultatul final al subcomisiei sinodale, evitând atât idealizarea excesivă a persoanei părintelui Arsenie Boca, cât şi denigrarea lui.

Canonizarea sfinţilor fiind un proces anevoios, nu se face în pripă sau sub emoţii de moment, mai ales când este vorba despre persoane trecute de curând la Domnul, iar mărturiile prezente despre acestea sunt contradictorii”, preciza Biroul de Presă al Patriarhiei Române.

Cine a fost Arsenie Boca

„Arsenie Boca s-a născut pe 29 septembrie 1910 în localitatea Vaţa de Sus (Hunedoara). A studiat la Academia Teologică Andreiana din Sibiu, pe care a absolvit-o în 1933. În Vinerea Izvorului Tămăduirii, după Paştile anului 1940, a fost tuns în călugărie la Mânăstirea Brâncoveanu – Sâmbăta de Sus, primind numele Arsenie.

A fost părinte ieromonah, teolog, artist plastic, stareţ la Mănăstirea Brâncoveanu şi apoi la Mănăstirea Prislop. În anul 1959, regimul comunist a desfiinţat lăcaşul de cult din Hunedoara, l-a transformat în cămin de bătrâni, iar părintele Arsenie Boca a fost alungat din mănăstire. Securitatea i-a interzis să mai slujească în vreo biserică din România.

Arestat şi torturat de fosta Securitate

Părintele a fost arestat şi torturat de fosta Securitate în anii 1948 şi 1951 pentru presupuse legături cu legionarii, fapte negate de acesta. Închis la Jilava, Bucureşti, Timişoara şi la Oradea, condamnat la muncă silnică la Ocnele Mari şi la Canal, părintele a revenit, la sfârşitul pedepsei, ca stareţ la Mănăstirea Prislop. A fost unul dintre martirii opresiunii comuniste. A pictat biserica din comuna Drăgănescu, la 25 kilometri de Bucureşti.

Arsenie Boca este considerat cel mai mare duhovnic român al secolului XX. A trecut la cele veşnice pe 28 noiembrie 1989 la Sinaia şi a fost înmormântat la Mănăstirea Prislop. La mormântul părintelui Arsenie se perindă zilnic sute de pelerini”, se arată pe agerpres.ro.

Una dintre explicaţiile legate de întârzierea canonizării Sfântului Ardealului poate fi citită în editorialul Alba-Neagra cu Arsenie Boca. De ce este amânată canonizarea celui mai iubit preot ortodox din Ardeal.

Publicat in categoriile: Social
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: