Saddam Husein credea că Iranul reprezintă o ameninţare serioasă pentru Irak şi a decis să anunţe că deţine arme de distrugere în masă decât să pară vulnerabil, anunţă Reuters citând ducumente desecretizate ale FBI.
"Saddam Hussein credea că Irakul nu trebuie să pară slab în faţa inamicilor săi, mai ales în faţa Iranului", a scris agentul FBI George Pinto în raportul său în urma unei conversaţii cu fostul lider de la Bagadad din iunie 2004. Documentele FBI, eliberate ieri, precizează că Saddam era mai preocupat de faptul că Iranul ar putea descoperi vulnerabilitatea Irakului decât de un răspuns al Statelor Unite ale Americii faţă de blocarea inspectorilor ONU, care căutau arme de distrugere în masă.
"În opinia sa, inspectorii ONU ar fi indicat Iranului sectoarele cele mai vulnerabile ale Irakului", se menţionează în documentele eliberate de Arhiva Naţională pentru Securitate, un institut de cercetare nonguvernamental. Saddan a început un război sângeros cu Iranul în 1980, conflict care a durat opt ani, perioadă în care Irakul a folosit arme chimice.
Fostul preşedinte american George W. Bush a lansat o ofensivă împotriva Irakului în 2003, invocând ameninţarea pe care o reprezintă armele de distrugere în masă ale guvernului condus de Saddam, însă nicio armă de acest fel nu a fost descoperită. Agenţii FBI au efectuat 20 de interviuri formale şi cel puţin cinci "conversaţii ocazionale" cu Saddam, în urma capturării sale de către trupele americane în decembrie 2003.
Conform documentelor, Saddam a negat orice legătură cu liderul Al Qaida, Osama bin Laden, pe care l-a numit "fanatic", şi a considerat Coreea de Nord drept cel mai bun aliat al său în caz de criză. În timpul interviurilor, Saddam a respins unele ipoteze pe care le considera mituri, cum ar fi folosirea unor dubluri. Saddam a fost executat în decembrie 2006, după ce a fost găsit vinovat de crime împotriva umanităţii pentru uciderea a 148 de bărbaţi şiiţi, în urma tentativei de asasinat din 1982.