În Bucureşti există doar cinci hingheri (doi șoferi și trei prinzători) angajaţi de primărie să ridice 50.000 de maidanezi. Marea lor problemă: se plâng că îi urăşte lumea.

Duba circulă încet. Se scurge fără zgomot, prin parcul Crângaşi, cu geamul deschis, ca la filajele din filme. Pasagerii par uşor îngrijoraţi. Caută un câine măricel, negru. Bărbatul de 53 de ani care conduce întreabă, în timp ce potriveşte o puşcă cu aer comprimat între schimbătorul de viteză şi picior: "Nu e ăla de acolo, care "dansează"?". Patrupedul s-a făcut nevăzut imediat după ce omul ăsta, Constantin Boaţă - şoferul şi hingherul Constantin Boaţă de la Autoritatea pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA) a Primăriei Capitalei – l-a nimerit cu o săgeată înmuiată în ceva "suc" de adoarme maidanezii. Asta e procedura standard care l-a împins acum pe Boaţă şi colegul său mai tânăr Marian să caute, tot frecându-şi nedumeriţi capetele prin fesurile negre, locul unde a leşinat câinele. Investigaţia pare că o să mai dureze. Aşa că Boaţă ocheşte alţi doi câini din parc, trage şi-i înţeapă şi pe ei.

Marian îi ridică pe rând, după ce îi vezi că "dansează", împleticindu-se în picioare ameţiţi, şi apoi cad laţi, cu limbile scoase în colţul botului. Îi urcă, adunaţi când de sub labele din faţă, când de ceafă, când de urechi, lângă ceilalţi câini deja închişi în cuştile din spatele dubei, vreo opt la număr. Unii chelălăie, de îţi stârnesc fiori, se zbat buimaci, din dubă începe să curgă urină.

A trecut un sfert de ceas la "vânătoare" de maidanezi şi câinele negru încă le mai joacă feste hingherilor. Constantin Boaţă blestemă, printre dinţi, "unde naiba e ăla?". Îl găsesc într-un final, printre alţi maidanezi uşor agitaţi. Ar fi ultima captură pe ziua de azi - oricum în duba ASPA nu încap mai mult de zece câini. Aşa spune legea.

Așadar zece din cei peste 50.000 de maidanezi câţi se pare că are Bucureştiul vor fi "la răcoare", cel puţin o vreme, undeva la adăpostul de la Mihăileşti. În ritmul ăsta, lucrând sâmbăta, duminica, de Crăciun, de Paşti, de Revelion şi, dacă dă Dumnezeu, se hotărăsc şi câinii să nu mai lase urmaşi pe planetă, Marian, Boaţă şi ceilalţi hingheri care formează "armata" de trei prinzători şi doi şoferi a ASPA vor goli oraşul în aproximativ 10-15 ani.

Un brăneştean ajunge hingher

Constantin Boaţă înmoaie săgeţile în substanța care anesteziază animalele. E atent când o face, are motive. Odată, un alt hingher, de prin Ploieşti, s-a împuşcat singur în picior, povesteşte bărbatul. A stat în comă patru ore. "Dacă nimereşti pe vreunul cu probleme cardiace, atunci chiar ai dat de belea", zice Boaţă. El nu a păţit vreo nenorocire ca asta niciodată.

Povestea complicată a lui Constantin Boaţă cu maidanezii începe de prin anul 2000. "La început, când am venit, trebuia să fiu doar şofer, că eu asta am fost înainte. Nu mi-am imaginat că o să fac aşa ceva. Dar directorul mi-a zis că e nevoie de tranchilizare şi am zis că asta e. Ceva trebuie să faci ca să trăieşti!", spune bărbatul. Face zilnic naveta, de pe la 8 dimineaţa, de la Brăneşti. Acolo sunt casa, curtea lui, câţiva câini pe care îi are în stăpânire şi echipa de fotbal care încă îi mai aprinde pasiunea –de parbriz atârnă însemnele clubului Victoria Brăneşti.

S-au schimbat multe în zece ani. Azi se folosesc tranchilizante, dar când Boaţă a intrat în breaslă încă se mai folosea laţul la prinderea câinilor. Turba animalul de frică şi aduna tot cartierul cu plânsetele, cortegii formate de obicei din doamne extrem de nervoase. Şi acum mai scheaună câinii din spatele dubei, de-ţi rup sufletul. Mai ales când se trezesc speriaţi din anestezie, ca dintr-un coşmar. Aşa că Boaţă şi Marian al lui merg prin Bucureşti zilnic cu scâncete după dubă, atrâgând priviri pe la semafor. "E greu ", se plânge Boaţă. Acum zece ani însă erau vremuri cu adevărat sălbatice. "Cu cartofi, cu iaurturi, cu sticle de apă"

Acum o săptămână, oficialităţile din Bishkek, capitala Kirghistanului au anunţat că vor împuşca 10.000 de câini anul acesta. N-au bani de altă soluţie. Despre asta, Constantin Boaţă şi colegul Marian ar avea câte ceva de spus, ca o opinie personală. Dar când vine vorba de eutanasie, hingherii sunt practic monosilabici. Lasă privirea în jos, ca de un păcat mult prea tocit prin dezbateri şi zic scurt: "A fost scandal". Sau "a fost cea mai a dracului perioadă".

De pe urma faptelor din epoca eutanasiei ordonată de Băsescu au rămas cu legende macabre atârnate ca tinichelele de dubă. ONG-urile iubitorilor de animale au ieşit atunci public, acuzând autorităţile că au chinuit şi ucis cu cruzime mii de animale. O etichetă aproape imposibil de scuturat. "Când am început eu să lucrez, am găsit numai scandal în oraş”, spune Boață. „Ieşeai pe teren și aruncau iubitorii de animale în noi cu beţe, cu ciomege, cu ce apucau de la etaj. Cu cartofi, cu iaurturi, cu sticle de apă de zece kile care cădeau pe capota maşinii de au făcut-o praf! Dacă îi cădea în cap unuia îl omora! Cu orice aruncau, cu ouă, cu roşii. Nu ne iubea lumea. Sub nicio formă", înșiră Constantin lista de obiecte care i-au trecut de-a lungul timpului pe lângă urechi.

Acum patru-cinci ani nu era secție de poliţie unde să nu curgă cu reclamaţii, "cu scandaluri", cum le zice Boaţă. Oricum, pare că mare lucru oamenii legii nu au făcut pentru ei, până la urmă. "Am fost pe teren şi cu poliţia de faţă şi tot ne-au dat iubitorii de animale câinele jos din maşină. Odată, cred că eram cu vreo 20 de jandarmi strânşi la un scandal, prin sectorul 6, unde sunt toţi fanaticii lui Steaua. Au venit, ne-au înconjurat cu maşinile, şi, cu toţi doctorii veterinari care erau după noi şi toată jandarmeria, tot au început să urle să le dăm câinele jos din maşină. Şi n-aveau acte pe el. Ce să faci? Le-am dat câinii! Cică jandarmeria era acolo ca să ne protejeze. Ne-a protejat de ne-a...", se opreşte brusc hingherul Boaţă. Rugăciuni în engleză pentru câini dispăruţi

Statistic vorbind, cu sau fără bătăi, în urmă cu mai mulţi ani erau ceva mai mulţi hingheri angajaţi. Erau vreo 12 maşini în lot, zice Constantin Boaţă. Azi, dacă ar putea, patrupedele s-ar tăvăli de râs la gândul că de luna următoare li se pregăteşte evacuarea din Capitală. La un calcul scurt, la momentul de faţă sunt cam 10.000 de câini pe cap de hingher în Bucureşti. Şi după cum arată lucrurile în parcul ăsta, pare că peste jumătate sunt prin Crângaşi.

Părerile sunt şi printre băncile şi aleile de aici - ca peste tot, de altfel - împărţite. "Parcul Crângaşi geme de potăi", ar spune unii. "Ba de căţei", ar spune alţii. Aşa e și cu meseria asta de prinzător la primărie: eşti când "un hingher nenorocit", când vreun erou pupat pe frunte, asaltat cu mulţumiri că "ne-aţi scăpat că ne-au omorât, domle!". Cât o doamnă acuză echipajul că ar fi lovit cu maşina câinele care de fapt adoarme de la tranchilizant, un alt locatar din zonă se apropie de maşina lui Boaţă şi, pe un ton conspirativ, îi dă ponturi pe unde mai găseşte alţi "clienţi". Aşa că, la finalul zilei de lucru, nici nu mai înţelegi dacă faci un bine sau un rău.

"Sunt puţini care consideră că facem un lucru bun", spune totuși Marian. "Mulţi ne consideră criminali. Despre mine au spus că mi-am dat stagiatura în crimă, că am omorât mii de câini. Se apucaseră unii să facă o rugăciune în limba engleză, să aprindă lumânări pentru câinii omorâţi de mine. Eu n-am omorât pe nimeni!", ține să precizeze băiatul.

"Iubitori de la bloc care ies cu pistoale, cu săbii"

În ciuda tuturor așteptărilor, cea mai urâtă amintire din cariera de hingher a lui Constantin Boaţă nu implică muşcături de animal. Ci gesturi făcute tot de om. În ziua aceea, acum câțiva ani, unul dintre colegi a fost împuşcat cu pistolul cu bile, de la etajul unui bloc. A fost spaima vieții lor. "Omul a intrat, a luat un câine şi, pur şi simplu, de undeva de la etaj, de la un apartament, s-a tras. Apoi individul şi-a arătat figura şi ne-am dus toţi, frumos, la circa de poliţie. Ăla de a tras era un mare iubitor, de aia a tras. Că îi plăcea să aibă câini în jurul blocului", povesteşte, cu ciudă, Constantin.

Până la urmă, un hingher e destul de acrit de toată treaba asta cu scandalurile care apar când iese cu duba la muncă. De aia nu rezistă nimeni să stea mai mult de două zile cu munca asta. Mai în glumă, mai în serios, Marian rezumă, scurt, ce reprezintă de fapt activitatea lor: "Să ai 9 milioane salariu şi să ai de-a face cu toţi cretinii".

De când au început să sterilizeze câini, să nu-i mai ducă la moarte sigură, e totuşi mai linişte. Dar se aşteaptă să iasă iar vâlvă după ce, din martie, vor începe să care câini cu duiumul la un adăpost din Fundulea. "Vor zice iar că nu are primăria bani să hrănească atâţia câini", spune Marian.

Hingher cu vise de veterinar Despre cruzime, prea multe lucruri nu se aud în duba prinzătorilor ASPA. Preferă  să zică doar: "Avem şi noi câini acasă!". Marian chiar plusează: "Eu de aia m-am apucat de meseria asta, că eu chiar iubesc animalele". Îi simt câinii, îi latră, îi urăsc, îi sfâşie? Nu. Marian e deprins chiar să adune câinii direct cu mâna, fără tranchilizante. Îi momeşte cu granule. "Trebuie să-i citeşti, să ştii care e blând".

Când nu se ocupă cu asta, hingherul face studii de medicină veterinară. A devenit o contradicţie pe două picioare, un paradox în carne şi oase: când nu e acuzat că duce câinii la moarte, studiază cum să salveze animale bolnave. Visează la un cabinet al lui.

Soluţii sunt, e loc de înțelegere, crede Boaţă. Şi pentru câini, şi pentru oameni. A văzut el în Italia, când a fost la nevastă, în vizită. Boaţă i-a întrebat pe italieni ce fac cu câinii. I s-a zis că acolo sunt adăposturi, subvenţionate de primărie. Singurul câine de pe stradă care nu era de rasă arăta impecabil. Era curat, sănătos, vesel și-l purta în lesă un om oarecare. ÎNTRE SCANDALURI

"Nu vine nimeni să se angajeze"

Cei doi hingheri ai ASPA cred că soluţiile de a scăpa de maidanezi într-un mod uman ţin tot de sterilizare. "Sterilizare în masă. Şi obligativitatea de a seriliza şi câinii care nu au drept de montă, fără pedigree. Şi, pe stradă, unde sunt acceptaţi căţeii, să fie căţei blânzi. Şi, da, e nevoie de mai mulţi prinzători", propune hingherul Marian.

"Ar trebui făcute cât mai multe adăposturi din astea şi strânşi acolo, cum se întâmplă în toate ţările europene. Şi, pentru a se face o capturare mai mare, eu zic că trebuie să fim mai mulţi prinzători. Trebuie, dar nu cred că vine nimeni", spune Contantin Boaţă. "Da, nu vine nimeni să se angajeze", intervine şi colegul Marian. "În ultimii ani, când s-au făcut concursuri de angajare, mulţi au stat două zile şi au plecat. Au văzut că oamenii sar la scandal pe stradă, că îi înjură. Eu unul am rămas pentru că m-am obişnuit cu colectivul". PROPUNERI

Trei soluţii pentru soarta maidanezilor din Bucureşti Antoaneta Etves

În timp ce Primăria Capitalei promite evacuarea maidanezilor din luna martie, ONG-iştii propun să-i lase liberi pe câinii mai blânzi. O a treia variantă vine de la prefectul Capitalei: Mihai Atănăsoaei propune ca patrupedele fără stăpân să fie strânse în adăposturi şi îngrijite. Acest lucru este posibil dacă se găsesc în visteria Municipalităţii nu mai puţin de 40 de milioane de euro, banii care ar fi necesari, potrivit acestuia, pentru întreţinerea câinilor timp de un an.

În caz contrar, Atănăsoaei spune că "va trebui să fim realişti şi să îmbrăţişăm soluţia eutanasierii". Acesta a trimis deja Camerei Deputaţiilor propunerile şi susţine că atât societatea civilă cât şi Parlamentul va trebui să ia rapid o decizie. Marea evacuare

În prezent, Autoritatea pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor fără Stăpân (ASPA) are în subordine trei prinzători angajaţi şi doi şoferi pentru dubele speciale. În urmă cu două săptămâni, directorul autorităţii, Robert Antonio Lorentz, a declarat, pentru EVZ, că în martie Municipalitatea va începe să adune şi să evacueze maidanezii din Capitală.

"Pentru început, vor fi ridicaţi 1.500- 2.500 de câini. Adăpostul din Fundulea este în stadiu de amenajare. El va avea mai multe etape de execuţie. Prima etapă, care cuprinde amenajarea ţarcurilor pentru 2.500 de câini, costă 116.000 euro", a declarat directorul ASPA.

Concret, operaţiunea constă în prinderea maidanezilor din zonele din care s-au primit sesizări. Echipe de hingheri se vor deplasa cu maşina în zonele cu probleme, vor ridica patrupedele şi le vor duce la adăpostul din Fundulea.

"Suntem pregătiţi şi avem toate dotările necesare pentru începerea operaţiunii", susţine directorul. Potrivit unor surse din cadrul Municipalităţii, ar urma ca 11-12 hingheri să participe la această operaţiune. Ceea ce ar presupune eventuale noi anagajări sau folosirea unor lucrători din cadrul altor departamente ale municipalităţii.

În Capitală ar fi aproximativ 50.000 de câni fără stăpân. Pe lângă ASPA, o serie de ONG-uri se ocupă cu prinderea unor maidanezi.

Pentru a facilita comunicarea cu cetăţenii, pe site-ul Autorităţii pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor va funcţiona un forum de dezbateri. Lorentz a promis că va răspunde zilnic, timp de o oră, la întrebările şi la problemele semnalate în acest spaţiu.

ONG-urile propun ca maidanezii să fie triaţi

În urma dezbaterii, printre oamenii din domeniu a apărut de asemenea o teorie controversată că ar trebui lăsaţi 10.000-15.000 de câini pe străzi ca să nu se înmulţească pisicile şi şobolanii. ONG-urile spun că patrupedele ar trebui numărate şi împărţite în două categorii: blânde şi agresive.

Legat de ideea Municipalităţii, de a aduna toţi câinii fără stăpân într-un adăpost, ONG-urile suţin că nu este viabilă, pe motiv că autorităţile nu au suficenţi bani pentru a adăposti şi a îngrijii atâţia maidanezi câţi sunt pe străzile Capitalei, iar patrupedele s-ar îmbolnăvi mult mai uşor într-un adăpost mare.

Citiţi şi:

• ASPA: Municipalitatea va începe să evacueze maidanezii din Capitală
• "Câinii blânzi să rămână pe străzi, iar cei agresivi să fie ţinuţi în adăposturi"
• "Nu câinii sunt vinovaţi! Vina aparţine doar autorităţilor"
• Prefectul Capitalei: "Va trebui să îmbrăţişăm soluţia eutanasierii"
• Eutanasierea câinilor maidanezi sau adoptarea "legii Marinescu 2"?
• Cum să ne apărăm de câini
• Primarii de sector îşi vor înapoi dreptul luat de Băsescu: să strângă maidanezii de pe stradă