De ieri, 3.000 de soldaţi asigură securitatea publică în marile oraşe din Peninsulă şi îi păzesc pe localnici de imigranţi. Este imaginea unui stat militarizat, spun românii din Peninsulă.
Militarii italieni au descins cu armele în mână, pentru a lupta, alături de carabinieri, împotriva criminalităţii care îngrijorează guvernul de centru-dreapta de la Roma. Măsura face parte din pachetul legislativ iniţiat de executiv în scopul asigurării siguranţei publice, ameninţată, potrivit autorităţilor, de imigranţi. Opoziţia de stânga, mai mulţi primari şi sindicatele poliţiştilor au apreciat că implicarea militarilor este o mişcare ineficientă, care va speria turiştii şi localnicii, dar va aduce un câştig de imagine guvernului. Mediatizarea crimelor comise în ultimii ani de străini, inclusiv de cetăţeni români, i-a convins însă pe mulţi italieni că ajutorul armatei este necesar. Armă scurtă, ţinută de oraş
Câteva sute de soldaţi au început ieri misiunea de jumătate de an în principalele oraşe italiene - Roma, Napoli, Torino, Milano, Veneţia sau Palermo. Numărul lor va urca în următoarele zile la 3.000. O mie vor proteja obiectivele „sensibile“, 1.000 vor păzi centrele de imigranţi, în vreme ce alţi 1.000 vor patrula alături de carabinieri. Militarii nu au dreptul să efectueze arestări, iar cei mai mulţi dintre ei au primit o ţinută discretă, „de oraş“, şi arme scurte. Printre localnici şi turişti se plimbau însă, ieri, şi soldaţi îmbrăcaţi în uniforme de camuflaj şi dotaţi cu arme automate.
La Milano, ei au primit misiunea de a păzi consulatul american şi sinagoga, dar şi faimosul Dom, obiectiv vizitat zilnic de mii de turişti. Prefectul Gian Valerio Lombardi i-a primit cu braţele deschise, aplaudând „lucrul cel mai bun pe care îl putea face guvernul pentru început’’.
La Roma, militarii au fost trimişi, sub privirile neliniştite ale turiştilor, în zone precum esplanada Bazilicii San Giovanni, din Latrano, sau lângă staţiile de tren şi de metrou. Detaşarea trupelor în capitală a fost criticată, voalat, chiar de primarul Gianni Alemanno, care a votat măsura în parlament. „Am înnebunit?“ Catalogată drept „necesară“ de reprezentanţii guvernului Silvio Berlusconi, detaşarea trupelor armatei a fost criticată de opoziţia de stânga, care a acuzat militarizarea fără sens a oraşelor. Antonio Di Pietro, reprezentantul partidului Italia Valorilor, a subliniat că acei 3.000 de soldaţi sunt în orice caz prea puţini şi nu vor putea face mare lucru, în afară de a „merge la o cafea cu poliţistul de la colţ“.
O poziţie critică a avut şi Sindicatul Autonom al Poliţiei, care a amintit că guvernul Berlusconi „a câştigat alegerile promiţând mai multă siguranţă italienilor, şi nu operaţii inutile de faţadă“. Ceva mai înverşunat a fost primarul din Taormina, un oraş turistic important al Siciliei, ameninţat şi el, potrivit ministrului apărării, de detaşarea trupelor armatei. „Soldaţii? Am înnebunit oare?“, a întrebat edilul Mauro Passalacqua, care a amintit că ultima crimă a avut loc în Taormina prin anii ’70, iar în ultimele câteva săptămâni a fost raportat un simplu furt.
Armata la nevoie se cunoaşte
Nu este prima dată când armata italiană asigură securitatea internă. În 1992, 20.000 de militari au fost detaşaţi în Sicilia, pentru a lupta împotriva Mafiei, într-un moment critic în care mai mulţi oameni ai legii, printre care magistraţii Paolo Borsellino şi Giovanni Falcone, au fost ucişi.
Ultima misiune domestică a militarilor a avut loc în 1997, la Napoli, când autorităţile au încercat să combată un val de crime puse pe seama reţelelor de crimă organizată. La Roma, soldaţii nu şi-au mai făcut apariţia de la mijlocul anilor ’70, când Brigăzile Roşii au organizat o serie de atentate, care au culminat cu răpirea şi uciderea fostului premier creştin-democrat Aldo Moro.
ROMÅNII DIN ITALIA: „Este imaginea unui stat militarizat“ Italia pare în acest moment un stat militarizat, deşi în realitate lucrurile nu stau aşa, consideră Marian Mocanu, preşedintele Ligii Românilor din Italia (LRI). „Este imaginea unui stat militarizat. Sunt 3.000 de soldaţi pe străzi, care fac muncă de poliţie. E o manevră care ar trebui să aibă efecte pozitive în ceea ce priveşte ordinea publică, dar, dacă facem un calcul, 3.000 de militari e foarte puţin, având în vedere că cel mult 1.000 sunt activi în acelaşi timp“, arată Mocanu.
În opinia liderului LRI, guvernul italian preferă o lovitură de imagine, cu impact asupra presei, în locul soluţiilor reale. Pentru italianul de rând dă bine, mai spune el: „Italienii sunt sătui de hoţii şi de criminalii lor, cu atât mai mult de cei care au venit din afară. De aceea susţin orice măsură care are ca scop stabilirea ordinii“.
Vicepreşedintele Partidului Identitatea Românească, Vicenţiu Acostandei, nu crede că măsura autorităţilor italiene schimbă prea multe. „Nu am văzut astăzi (ieri - n.r.) militari pe străzi, am înţeles că patrulează doar pe cele de la periferie şi că, în plus, asigură securitatea ambasadelor. Nu cred că are vreo legătură cu românii, pentru că militarii vor suplimenta doar efectivele de poliţie. Românii nu au de ce să se teamă: cei care sunt cinstiţi nu vor păţi nimic“, spune Acostandei. În viziunea sa, decizia este una politică, ce ţine în primul rând de fondurile tot mai „subţiri“ acordate Ministerului de Interne. (Vlad Odobescu) EXCES
Socializarea, strict interzisă
Măsurile adoptate de parlamentul italian nu au fost suficiente pentru primarul oraşului Novara, care a interzis locuitorilor să formeze grupuri de mai mult de trei persoane în parcurile şi grădinile publice, potrivit „The Daily Telegraph“. Massimo Giordano, membru al partidului Liga Nordului, a declarat că încearcă să protejeze mobilierul urban şi să prevină distrugerea parcurilor. Consilierii locali ai opoziţiei au declarat însă că măsura „aduce aminte de edictul adoptat de Benito Mossolini în anii ’20, prin care erau interzise grupurile de cinci sau mai multe persoane“.