Arhiva SIPA. Scandalul legat de Arhiva Secretă a Serviciului Independent de Protecție și Anticorupție (SIPA) a declanșat o anchetă „in rem” a DIICOT. Este binevenită, pentru că sunt mari semne de întrebare asupra modului în care s-au folosit informațiile secrete din Arhiva SIPA.
Noi am publicat câteva documente extrem de importante pentru înțelegerea dimensiunii dezastrului gestionării unor acte sensibile. În primul rând, vorbim despre peste 5.000 de unități arhivistice care se găseau în Arhiva SIPA și care vizau o categorie largă de subiecte, de la informații privind revoltele în penitenciare, până la denunțuri referitoare la oameni politici și magistrați.
Generalii-artizani Marian Ureche și Dan Gheorghe
Trebuie menționat că SIPA a fost condus în perioada ministeriatului Rodicăi Stănoiu de doi ofițeri de informații proveniți din structurile fostei Securități, dar cu o experiență enormă în culegerea și gestionarea informațiilor. Este vorba despre generalii Marian Ureche și Dan Gheorghe. Aceștia au transformat SIPA într-un serviciu de informații extrem de interesant, capabil să furnizeze Președintelui și Primului-Ministru analize și sinteze pe domenii care depășeau sfera lor de acoperire. De fapt, mediul penitenciar, prin resursele pe care le oferea în acele vremuri, 2000- 2004, avea un potențial uriaș. Dar asupra lui o să revenim.
Ce poate ancheta DIICOT, articolele invocate, așa cum au ajuns la noi, fiind:
Art. 303 - Divulgarea informaţiilor secrete de stat
Divulgarea, fără drept, a unor informaţii secrete de stat, de către cel care le cunoaşte datorită atribuţiilor de serviciu, dacă prin aceasta sunt afectate interesele unei persoane juridice dintre cele prevăzute în art. 176, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Art. 305 - Neglijenţa în păstrarea informaţiilor
Neglijenţa care are drept urmare distrugerea, alterarea, pierderea sau sustragerea unui document ce conţine informaţii secrete de stat, precum şi neglijenţa care a prilejuit altei persoane aflarea unei asemenea informaţii se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
ARHIVA SIPA CONȚINEA INFORMAȚII SECRETE DESPRE ADRIAN NĂSTASE, PONTA, MACOVEI ȘI BĂSESCU
În acest context, reamintim că prin Raportul Comisiei Chiuariu-Predoiu din 2008 se vorbea despre distrugerea și copierea unor documente din Arhiva SIPA, de existența unui xerox la care se copiau documentele, de rescrierea hard-disk-urilor cu evidența operativă, de lipsa proceselor-verbale de acces ale comisiilor din care a făcut parte și Cristi Danileț, cel mai vehement contestator al dezvăluirilor EvZ. De altfel, judecătorul Danileț este cel care a făcut plângere la DIICOT, cerând anchetarea jurnaliștilor de la EvZ, dar nefiind nici un moment interesat de desecretizarea Raportului din 2008 și lămurirea oficială a tuturor acuzațiilor. Mai mult, prin publicarea unei Note, am adus la cunoștiința opiniei publice că în anul 2005, în prima zi de lucru ca ministru al Justiției, Monica Macovei a sigilat birourile de documente secrete și acte normative, iar în cea de-a doua zi de lucru, noaptea de 6-7 ianuarie 2005, a intrat în Arhiva SIPA. Pătrunderea în Arhiva SIPA, alături de Dan Tapalagă, actual editorialist Hotnews, s-a făcut în mod abuziv. Cei doi nu au prezentat nici un certificat de acces la informații clasificate (ORNISS), deși erau obligați potrivit legii 182/2002 să aibă așa ceva.
Este falsă afirmația că Monica Macovei nu avea nevoie de un asemenea certificat ORNISS fiind ministru, acest lucru fiind valabil din 2007 când a fost modificată legea. În privința lui Dan Tapalagă, dacă se va dovedi că la acea dată nu era angajat al ministerului, unele surse vorbind despre faptul că a fost încadrat după două săptămâni de la data pătrunderii în Arhiva SIPA, se poate vorbi de infracțiuni mult mai grave. La cea de abuz în funcție, a Monicăi Macovei, se adaugă și uzurpare de calități oficiale a lui Dan Tapalagă.
Un ghem de minciuni care a fost acoperit și cu complicitatea ministrului Justiției Cătălin Predoiu, care a preferat să clasifice Raportul din 2008 ca fiind secret de serviciu, deși conținea în mod evident indiciile unor infracțiuni grave.
În 2009, Cristi Danileț spunea că Arhiva conține informații despre viața privată a magistraților
Ce spunea judecătorul Cristi Danileț (foto) întrun studiu prezentat public în 2009, intitulat „Corupția și Anticorupția” în sistemul judiciar, este extrem de interesant pentru că se referă la SIPA și domeniile pe care acesta le exploata informativ:
„Până în 2006, a existat o astfel de unitate şi în ceea ce priveşte magistraţii: este vorba de Serviciul Independent de Protecţie şi Anticorupţie (SIPA), o structură militarizată în cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, înfiinţată în 1997 şi aflat în subordinea unui secretar de stat din Ministerul Justiţiei.
Deşi atribuţiile principale vizau informaţiile din mediul penitenciar, în contextul adoptării primei strategii anticorupţie s-a abilitat legal acest serviciu să culeagă informaţii accidentale cu privire la actele de corupţie comise de magistraţi, grefieri, poliţişti, avocaţi, notari.
În realitate, SIPA a colectat informaţii inclusiv despre viaţa privată a personalului din instituţiile juridice. În 2004, SIPA este înlocuit cu Direcţia Generală de Protecţie şi Anticorupţie (DGPA)354, care ar fi trebuit să aibă atribuţii numai în legătură cu informaţiile din mediul penitenciar. Însă un audit din 2005 a constatat că „fosta conducere, depăşind competenţele DGPA stabilite prin lege, a dispus ca unii ofiţeri din cadrul acestei instituţii să obţină informaţii referitoare la actele de corupţie săvârşite de magistraţi sau alte oficialităţi ale statutului.
Prin HG nr. 127 din 26 ianuarie 2006, DGPA a fost desfiinţată”. (pg 153).
Cu alte cuvinte, Cristi Danileț, fostul consilier al Monicăi Macovei, spune negru pe alb în acest studiu, în care este mult mai riguros decât în declarațiile publice, că are cunoștință despre faptul că potrivit unui audit din 2005-2006, adică cel realizat de o comisie a MApN au fost identificate informații despre magistrați sau alte oficialități ale statului.
Un aspect foarte puțin cercetat este ce fel de audit a realizat Comisia MApN în intervalul ianuarie 2004-martie 2005. Un an și două luni pentru realizarea unui audit într-o arhivă de dimensiuni medii de către o echipă a MApN ni se pare foarte mult. Plus că acest raport nu a fost făcut public niciodată…
Sunt vizați mai mulți politiceni
Care sunt alte oficialități ale statului? Așa cum vă spuneam într-un material anterior este vorba despre oameni politici. Și noi am avut aceste informații, pe care le-am publicat fără a da numele oamenilor politici care apăreau în Arhiva SIPA pentru a nu deturna atenția de la conținutul real al scandalului.
Din investigațiile pe care le-am făcut pe parcursul ultimelor săptămâni este vorba despre note care conțin date despre cel puțin patru oameni politici importanți: Adrian Năstase, fostul prim-ministru al României, Traian Băsescu, fostul președinte al României, Victor Ponta, fostul prim-ministru, Monica Macovei, fostul ministru al Justiției. Aceste informații au fost conținute în Arhiva SIPA până în anul 2005, și apăreau fie sub formă de note- sinteză, fie sub formă de note informative ca urmare a informațiilor culese din mediul penitenciar sau prin rețeaua de informatori. Ele aveau o valoare informativă relativă, fiind vorba despre tipuri diferite de documente. Despre cele referitoare la Adrian Năstase și Monica Macovei avem o imagine mai clară, în privința celorlalți doi fiindu-ne indicate doar contextul în care apăreau. Faptul că am menționat aceste nume nu înseamnă că sunt singurele documente în care apăreau nume de oameni politici. Este posibil ca să fie vorba de mult mai mulți.
Este interesant de văzut dacă aceste documente se mai regăsesc în Arhiva SIPA.
În măsura în care aceste documente ne vor parveni, parțial sau integral, o să le punem la dispoziția publicului, așa cum am făcut și cu Raportul Comisiei Chiuariu - Predoiu din 2008 și cu fragmentele din Nota care dezvăluia pătrunderea fără respectarea normelor legale a Monicăi Macovei și a lui Dan Tapalagă în Arhiva SIPA, unde au stat timp de șase ore, iar la plecare au luat și opisul cu documente secrete al Arhivei SIPA.
Documentele, desigilate noaptea, la lumina lanternei
Rodica Stănoiu, fost ministru al Justiției: „Prima vizita de la SIPA (n.r. - a Monicăi Macovei) a fost precedată de o vizită la Ministerul Justiției. Este prima vizită pe care a făcut-o noaptea. Cel putin așa a scris presa și mi-au confirmat niște oameni din Ministerul Justiției. Și acolo s-a dus și a desigilat documentele secrete din minister, așa, noaptea, cu lanternele. Așa am auzit și apoi mi s-a confirmat din surse sigure. Mai precis, de către oamenii care au fost chemați acolo să deschidă și au deschis. (...) Mai precis, este vorba despre două vizite: una la Ministerul Justiției, de unde au fost luate informații despre licitații și alte lucruri, și a doua vizită, în arhiva SIPA, de unde s-au luat informații secrete în legătură cu magistrați. S-a întâmplat în noaptea de 5 spre 6 ianuarie 2005. Cred că 5 ianuarie era, pentru că Macovei a făcut ziua o conferință de presă în care a spus așa: voi dinamiza personal dosarele cu stenogramele lui Stănoiu”.
NOTĂ
1. La data de 5-6 ianuarie 2005, din ordinul ministrului Monica Macovei au fost sigilate la Ministerul Justiției: Biroul de Documente Clasificate, Direcția Juridică și Biroul de elaborare acte normative. (Până acum, nimeni nu s-a sesizat în legătură cu acest important detaliu). Probabil că negăsindu-se… din ceea ce se căuta s-a trecut la punctul 2.
2. La data de 7-8 ianuarie 2005, orele 20.00, s-au prezentat la sediul Direcției Generale a Penitenciarelor:
Ministrul Monica Macovei și Dan Tapalagă. Obiectul vizitei a fost acela al verificării intrării și ieșirilor documentelor secrete ale SIPA din ultimul trimestru al anului 2003 și primul trimestru al anului următor. Au fost prezenți la această activitate șeful SIPA de atunci, col. Marius Stoian (n.r. Ovidiu Ioan Stoian - șeful SIPA la acel moment) și doi ofițeri sau subofițeri care aveau în răspundere arhiva. Ministrului și însoțitorului li s-au solicitat documentele de acces la date clasificate (certificatele ORNISS), Monica Macovei a răspuns că dânsa fiind ministru nu are nevoie de așa ceva, iar Dan Tapalagă n-a dat nici un răspuns.
Ministrul și însoțitorul său au stat în arhivă până la ora 02.00 noaptea.
Nu s-a cerut de la SIPA nici un fel de document clasificat. A fost luat însă registrul de intrări-ieșiri documente secrete și strict secrete, care înseamnă nume de persoane semnalate, conținutul foarte succint, de unde proveneau și unde au fost semnalate (ce beneficiari au fost). La plecare (cei doi n.n.) au luat acest registru de intrări-ieșiri care a fost restituit SIPA după ce procurorul Dobocan a preluat funcția de director al acestui serviciu. (…)
Cum și-au bătut joc de o hotărâre de guvern
Astfel, prin Hotărârea de Guvern nr. 127 din 26 ianuarie 2006 privind desfiinţarea Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie din subordinea Ministerului Justiţiei, publicată în Monitorul Oficial nr. 125 din 9 februarie 2006, s-a stabilit că „În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Direcţia Generală de Protecţie şi Anticorupţie, care funcţionează în subordinea Ministerului Justiţiei în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 637/2004 privind funcţionarea şi atribuţiile Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie din subordinea Ministerului Justiţiei, se desfiinţează”. (art. 1).
De asemenea, potrivit art. 2 alin. (2) – (4) din același act normativ: „În termenul prevăzut de art. 1 întregul patrimoniu al Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie va fi inventariat de către o comisie numită prin ordin al ministrului justiţiei şi predat pe bază de protocol Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(3) În acelaşi termen, arhivele şi documentele în lucru, aparţinând Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie, vor fi inventariate şi preluate de către o comisie specială, constituită prin ordin al ministrului justiţiei.
(4) Comisia prevăzută la alin. (3) va preda, potrivit ordinului ministrului Justiţiei, cu avizul conform al Consiliului Suprem de Apărare a Țării, arhivele şi documentele preluate, către Arhivele Naționale, instituțiile din sistemul de apărare, siguranță națională şi ordine publică, prin protocoale încheiate între aceste instituții şi Ministerul Justiţiei.”
În cadrul comisiei speciale prevăzute la art. 2 alin. (3) din această hotărâre de Guvern a fost numit membru Cristi Vasilică Danileț, la acea dată având funcția de consilier al ministrului, astfel cum acesta a declarat public începând cu anul 2006, dar și în prezent.
Acesta, deși avea ca atribuție legală pe acea de a inventaria și preda documentele și arhiva Direcției Generale de Protecție și Anticorupție, în termenul legal, astfel cum a fost prelungit prin Hotărârea Guvernului nr. 586/2006, adică la 30 iunie 2006 nu și-a îndeplinit această atribuție. Scuze penibile, timp berechet pentru consultarea dosarelor magistraților.
Susținerile publice ale acestuia, că nu a reușit să îndeplinească această atribuție legală, deoarece ministrul Justiției de la acea dată, Monica Macovei, ar fi fost schimbat din funcție nu au suport probator, întrucât ministrul Macovei a fost revocat din funcție abia la 4 aprilie 2007, prin Decretul nr. 379 din 4 aprilie 2007 privind revocarea din funcție și numirea unor membri ai Guvernului, adică la mult timp după îndeplinirea termenului legal de îndeplinire a atribuției sale de serviciu, 30 iunie 2006.
Or, potrivit informațiilor publice, numitul Cristi Vasilică Danileț a îndeplinit funcția de consilier al ministrului Justiției în perioada 18 ianuarie 2005 – 21 mai 2007.
Mai mult, aceste atribuții au fost îndeplinite cu încălcarea legii, deoarece acesta, în loc să arhiveze documentele identificate în arhivă, le-a parcurs conținutul, fără a avea această permisiune legală.
Arhivarea trebuia realizată în conformitate cu art. 76 alin. 2 din HG nr. 585/2002 ce prevăd că
„(2) Arhivarea sau distrugerea unui document clasificat se menționează în registrul de evidență principal, prin consemnarea cotei arhivistice de regăsire sau, după caz, a numărului de înregistrare a procesului- verbal de distrugere.”
O posibilă acuzație: abuz în serviciu
Astfel, potrivit specialiștilor consultați de EVZ, fapta de a nu îndeplini atribuțiile de serviciu în termenul legal (lipsa arhivării și predării documentelor în termenul legal – 30 iunie 2006) fără a exista o notă care să conducă la concluzia că termenul era insuficient și necesita o prelungire, de a îndeplini actul cu încălcarea legii (în locul arhivării și predării s-a procedat la parcurgerea conținutului documentelor aflate în arhivă) producând astfel o vătămare a drepturilor și intereselor legitime ale unei persoane juridice – Ministerul Justiției, DGPA, (deoarece arhiva a rămas în continuare neinventariată, cu posibilitatea de a se crea suspiciunea că persoanele vizate de acele documente ar putea fi șantajate prin informațiile cuprinse în notele informative și parcurse, în conținutul lor, de Cristi Vasilică Danileț, dar și prin crearea suspiciunii că angajați ai acestei direcții ar fi desfășurat activități ilegale, fără a fi trași la răspundere), dar și a unor persoane fizice - judecătorii și procurorii din România, care s-au aflat sub presiunea devoalării publice a unor informații compromițătoare pentru ei, referitoare la aspecte din viața privată. Cu atât mai mult cu cât la acestea au avut acces mai multe persoane (membrii comisiei din care a făcut parte și Danileț) și ar fi putut avea acces orice ministru al justiției numit ulterior, cu afectarea imparțialității și independenței lor, întrunește, în opinia acestora, elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută la art. 297 alin. (1) Cod penal.
Divulgarea informațiilor secrete, confirmată
Mai mult, fără a-și îndeplini atribuțiile de serviciu, așa cum acestea erau prevăzute de HG 127/2006, în termenul prevăzut de HG nr. 586/2006, Cristi Vasilică Danileț a luat cunoștință de conținutul unor documente clasificate secret de serviciu sau secret de stat (astfel cum acesta recunoaște că erau clasificate documentele aflate în arhiva SIPA) și le-a divulgat conținutul.
Astfel, potrivit informațiilor apărute la nivel public, din așa-numitele „stenograme Wikileaks”, DANILEȚ VASILICĂ CRISTI ar fi divulgat informațiile de care a luat cunoștință în exercitarea atribuțiilor de serviciu, ca membru al Comisiei prevăzute la art. 2 alin. (3) din HG nr. 127/2006. Acestea, potrivit propriilor declarații, erau cuprinse în documente clasificate la nivel secret de serviciu, respectiv secret de stat.
Mai mult, există și alte persoane care pot confirma faptul că Danileț a făcut acest lucru în mod repetat. Astfel, Adina Daria Lupea, o judecătoare din Cluj, a avut o izbucnire publică:
„Măi, Cristi, calmează-te! Dă un singur exemplu de magistrat șantajat cu SIPA, că se pare că ai informații. Da’ mai terminăm cu circul ăsta? Iar de xeroxul de acolo de unde știu eu, de pildă, Cristi? Oare nu de la tine? Mă lasă memoria? Nu, că deja mi se apleacă…”
Noi confirmări
Ingrid Mocanu, fost secretar general al Ministerului Justiției, a afirmat public:
„Judecatoarea Daria Lupea are dreptate. Danileț povestea tuturor despre ororile din arhiva SIPA. Una din persoanele care mi-a povestit și mie este chiar el. Și a povestit și publicului o parte, și Ambasadei SUA, se pare, o altă parte. Problema nici măcar nu e asta, interesul public necesitând astfel de dezvăluiri. Problema reală este ce s-a întâmplat după ce a aflat și după ce a povestit. Asta ar merita o anchetă vastă a Parchetului”.
În aceste condiții, fapta de a divulga, fără drept, informații secrete (cele aflate din arhiva DGPA), fiind afectate astfel activitatea sau interesele unei persoane (activitatea judecătorilor sau a procurorilor a fost afectată, aceștia fiind sub permanenta „amenințare” a dezvăluirii unor informații compromițătoare din viața lor privată), întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 303 Cod penal - divulgarea informațiilor secrete de stat, respectiv art. 304 Cod penal - divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice.
Cam asta ar putea ancheta DIICOT, destrămând, pentru prima dată, ghemul de minciuni din jurul Arhivei SIPA.