Când vine vorba despre orașul în care trăiesc, arădenii se plâng de șantierul în care acesta s-a transformat, dar recunosc și partea pozitivă a situației. Se mândresc cu faptul că printre urmele lăsate de imperiul austro-ungar se numără și o mentalitate vestică, mult mai deschisă decât a celor din celelalte regiuni ale țării. Acesta este primul reportaj al campaniei "Oraşul de vis".
În fiecare miercuri, evz.ro va prezenta un astfel de articol din oraşul săptămânii respective.
Astăzi este vorba despre Arad. Miercurea viitoare citeşte reportajul din oraşul Bacău, cel de-al doilea oraş al campaniei "Oraşul de vis". În Arad, la capitolul minusuri, aglomerația, lipsa locurilor de parcare și corupția din instituțiile publice ocupă primele locuri. Cu toate acestea, oamenii spun că nu ar da Aradul pe niciun alt oraș din țară.
Şantierul demarat pentru realizarea lucrărilor de infrastructură şi canalizare din aproape tot oraşul i-a împărțit pe arădeni în două tabere. Unii spun că e bine că se lucrează, alţii consideră drept un inconvenient faptul că cele mai multe străzi din oraş sunt sparte, iar, în unele cazuri, lucrările par să nu se mai termine.
Proiectul presupune modernizarea drumurilor, a trotuarelor, a câtorva intersecţii mari şi linii de tramvai de la intrarea dinspre Timişoara până la ieşirea spre Nădlac. Valoarea costurile ajung la 39,5 de milioane de euro, dintre care 20 de milioane provin dintr-un împrumut la BERD.
„Primăria se implică în oraş, cu fondurile pe care le-au primit, se implică în partea de infrastructură, acuma să vedem ce urmează şi mai departe, momentan lucrează puternic, întrebarea e cât. Nu m-ar tenta neapărat să plec din Arad, cu bune cu rele e ok, dacă nu ar fi un motiv serios, gen un job, sau chestii de genul ăsta, n-aş pleca”, mărturisește Bogdan Delea.
Centura zonelor industriale
Pentru investițiile din centrul vechi al Aradului, au fost alocate 14,7 milioane de euro, din care aproape 11,2 milioane provind din fonduri UE nerambursabile. Astfel, autorităţile locale speră să crească numărul turiştilor care vizitează oraşul. În zona veche, se află câteva monumente foarte importante pentru istoria orașului, cum ar fi clădirea teatrului vechi, ridicat în 1817, unde a susținut spectacole Johan Strauss fiul. În plus, tot aici au jucat trupele de teatru unde a fost sufleur Mihai Eminescu.
Pe de altă parte, Aradul a cunoscut o dezvoltare economică importantă la un deceniu de la Revoluție, motiv pentru care este înconjurat de o „centură” de zone industriale. Astfel, Zona Industrială Vest s-a înfiinţat în 1999, iar cea din est un an mai târziu. Ultimele două, Zona Industrială Nord și Zona Industrială Sud, au fost puse pe picioare abia în 2004.
„Puncte pozitive ar fi faptul că zona de vest e mai dezvoltată decât restul ţării, avem o altă mentalitate. La capitolul minusuri, în primul rând, nu-mi place aglomeraţia şi lipsa locurilor de parcare”, consideră la rândul său Andrei Ioniţă.
Marele „asalt” asupra cetăţii
O mare nemulţumire a arădenilor este faptul că administrația locală nu a reușit să preia administrarea Cetății Aradului, în care funcționează în prezent o cazarmă.
Cetatea de tip Vauban, construită între 1762-1783, se întinde pe aproape 90 de hectare chiar în centrul oraşului. Planul de construcție a fost aprobat personal de împărăteasa Imperiului Austro-Ungar, Maria Tereza.
Ştrandul din Arad este o altă mare atracţie a zonei, nu doar pentru arădeni. Aflat în imediata vecinătate a Cetăţii Aradului, cu care autorităţile speră să îl unească într-o zi, ştrandul are zeci de terase şi cluburi. Primăria a investit peste 3 milioane de euro în refacerea bazinelor după cele mai noi standarde, a gazonului, iluminatului şi a infrastructurii. Acum există chiar şi un bazin cu valuri artificiale, după modelul celor din Ungaria. Iar rezultatele s-au văzut, fiecare lună din sezonul estival aducând noi recorduri de vizitatori.
„Un alt punct forte ar fi spitalul judeţean, unde medicii, deşi sunt puțini și nu au bani sau materiale, depun eforturi aproape inumane să salveze vieţi. La avantaje ar mai fi ştrandul şi Păduricea. Cam atât văd eu frumos din Arad. Punctele slabe: cum arată, educaţia este la pământ, nu este nici siguranţa publică la cote înalte. Nu ştiu dacă m-aş muta în altă parte, eventual pentru puţin timp. Dar mi-aş dori să arate mai bine, iar oamenii să fie mai civilizaţi”, susține Cristina Bucur.
„Nu m-aș muta sub nicio formă” Aradul este primul oraş din ţară care s-a alăturat Revoluţiei începute la Timişoara, în 1989, arădenii mândrindu-se mult timp cu acest lucru. An după an însă, oamenii au devenit mai pragmatici și mai atenți la realitățile orașului. „Printre punctele slabe, să zic aşa, sunt cele legate de parcuri, probabil locuri de joacă pentru copii ar mai trebui. Ce e frumos aici: faleza Mureşului, ştrandul Neptun, câteva monumente istorice, clădirile vechi dacă ar fi renovate ar fi mult mai bine. Ce nu-mi place e partea de corupţie, să zicem aşa”, este de părere Ciprian Cristea.
Aradul se poate lăuda cu două universităţi, Universitatea „Aurel Vlaicu”, de stat şi Universitatea de Vest “Vasile Goldiş”, privată. În ultima perioadă, s-au înmulţit hipermarketurile, iar alte şapte mall-uri sau zone comerciale foarte mari sunt în diferite stadii de realizare, unele fiind în şantier, iar altele încă pe hârtie. Votează şi acordă note oraşului Arad aici Aceasta este săptămâna de promovare a oraşului Arad. În zilele care urmează vor fi prezentate trei interviuri în exlcusivitate, cu primarul şi două personalităţi-surpriză ale oraşului.
Evaluează oraşul la cele şapte criterii propuse. Fiecare notă contează!
Comentariile cititorilor vor face subiectul unui articol, publicat duminică.