Vești extrem de proaste pentru seniorii României. Experții trag un semnal puternic de alarmă cu privire la o eventuală creștere a punctului de pensie.
O creştere a punctului de pensie cu 40% în acest moment trebuie evitată, pentru că economia nu o poate susţine, iar în caz contrar consolidarea fiscală/bugetară graduală, care să protejeze redresarea economică, va deveni una forţată, se arată într-o scrisoare deschisă semnată de academicianul Aurel Iancu, preşedintele Consiliului Fiscal - Daniel Dăianu, economistul şef al Băncii Naţionale a României - Valentin Lazea, Ella Kallai şi Laurian Lungu.
„Lupta cu pandemia nu s-a terminat şi avem de gestionat o criza economică fără precedent, care afectează sever ramuri ale economiei şi distruge locuri de muncă. Marea provocare este cum să avem redresare, creştere economică cu consolidare fiscală/bugetară în anii ce vin. România a început lupta contra virusului corona cu deficite bugetar şi extern (de cont curent) de peste 4% din PIB, între cele mai înalte din UE. Aceste deficite au limitat marja de acţiune a Guvernului.
În timp ce creşterile mari de deficit bugetar ale altor state din UE sunt cauzate de efecte ale pandemiei, aproape jumătate din deficitul probabil din acest an la noi este componenta sa structurală, care nu ţine cont de poziţia ciclică a economiei. Cu cât cresc mai mult cheltuielile rigide (salarii, pensii, cheltuieli cu dobânzi) în buget, cu atât mai limitat devine spaţiul de a sprijini economia, de a limita efectele sociale negative”, se spune în document.
Ne puteți urmări și pe Google News
România va avea în 2020 un deficit bugetar în jur de 9% din PIB
„Ţări cu care ne comparăm adesea (Ungaria, Polonia, Cehia) vor avea deficite bugetare probabil de aceeaşi mărime. Dar este o diferenţă esenţială între a avea deficite bugetare de 8-9% din PIB preponderent ca urmare a majorării unor cheltuieli permanente, cum este situaţia României, şi situaţia de la vecini. Bugete publice mai robuste devin o problemă generală în UE în raport cu provocările imense viitoare, inclusiv consecinţe ale aplicării noilor tehnologii (ce vor elibera masiv forţa de muncă) şi tranziţiei energetice, ca expresie a politicilor statelor în faţa schimbărilor de climă şi de mediu.
Raportul privind Starea Uniunii, al preşedintelui Comisiei Europene, este elocvent în acest sens. Analize ale BCE şi ale altor bănci centrale fac referiri sistematice la aceleaşi provocări. Este vital să fie evitată o creştere a punctului de pensie cu 40% în acest moment, pentru că economia nu o poate susţine. Dacă nu va fi evitată, consolidarea fiscală/bugetară graduală, care să protejeze redresarea economică, ar deveni una forţată, dezordonată, dureroasă, cu creşteri imediate de impozite şi tăieri de cheltuieli. Economia şi-ar întrerupe relansarea şi ar reintra în recesiune în 2021. Pe termen mediu, însă, o creştere a pensiilor, îndeosebi cu accent pe cele mici, este necesară, concomitent cu eliminarea distorsiunilor sistemului de pensii”, se arată în scrisoare.
În 2021 trebuie să continuăm lupta cu pandemia şi să protejam redresarea
„Cum să realizăm aceste deziderate cu limitarea dezechilibrelor este marea provocare a politicii economice. Deşi regulile fiscale sunt suspendate în UE în 2020 şi 2021, este foarte puţin probabil ca pieţele să accepte deficite bugetare mari cauzate în principal de cheltuieli permanente, preponderent recurente, ani în şir şi aşteaptă anunţarea unui program credibil de consolidare fiscală/bugetară graduală încă din 2021”, menţionează sursa citată.
Conform documentului, redresarea economică în anii ce vin poate fi conciliată cu o corecţie macroeconomică, a deficitului bugetar. Corecţia deficitelor nu se poate face esenţialmente prin deprecierea cursului de schimb; este necesară o ajustare a deficitului bugetar.
În scrisoare se spune că o corecţie intempestivă ar submina relansarea economică. O corecţie ordonată reclamă un program pe câţiva ani, care să ducă deficitul bugetar sub 3% din PIB în 2024, susţin economiştii. Programul de corecţie trebuie să fie agreat cu CE, România fiind în procedură de deficit excesiv, atrag ei atenţia.
Recomandările noastre
