Evenimentul Zilei > Politica > Anunț-bombă în politică. Mihail Neamțu ar dori o funcție în partidul AUR
Anunț-bombă în politică. Mihail Neamțu ar dori o funcție în partidul AUR

Anunț-bombă în politică. Mihail Neamțu ar dori o funcție în partidul AUR

Potrivit surselor, Mihail Neamțu, fostul purtătorul de cuvant al PMP, ar dori să intre în partidul condus de George Simion și Claudiu Târziu.
Mihail Neamțu, fost purtător de cuvânt al PMP, ex-PNL, M 10 (Monica Macovei), Noua Republică, ARD, PNȚCD, ar negocia pentru a deveni membru AUR, au spus surse politice pentru FLUX 24.
Sursa menționată mai spune că Mihail Neamțu vizează funcția de purtător de cuvânt al partidului condus George Simion și Claudiu Târziu.

Cine este Mihail Neamțu

După cum el însuși se caracterizează că prietenii îl văd ca pe un scriitor, educator și om politic. Dușmanii ar prefera să nu-l vadă deloc, politicianul  se prezintă: „Sunt dublu licențiat al Universității Babeş-Bolyai din Transilvania. Într-o carte recent apărută povestesc experiența trăită ca student Erasmus al Universității Ludwig Maximilians din Bavaria și Master of Arts al Universității din Durham. După absolvirea Universității din Londra, King’s College am urmat stagii de cercetare în Statele Unite la Russell Kirk Center (Mecosta, Michigan) și Woodrow Wilson International Center for Scholars (Washington DC). Aflat în străinătate, n-am trimis românilor cărți poștale, ci eseuri despre Nordul spiritual al lumii occidentale.

Călătoriile de studiu m-au condus în zeci de țări din patru continente: Egipt, Canada, SUA, Italia, Guatemala, China, Iordania, Turcia, Hong Kong, Grecia, Ucraina, Lituania, Islanda și altele.

„Obsesiile pașoptiste m-au făcut să mă zbat pentru nașterea Institutului de Istorie a Religiilor”

Întors acasă, am devenit bursier la Colegiul Noua Europă, asumând apoi directoratul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului. Am lansat o revistă la standarde internaționale: History of Communism in Europe. A New Journal in Comparative Politics. Obsesiile pașoptiste m-au făcut să mă zbat pentru nașterea Institutului de Istorie a Religiilor (apărut în 2008, sub cupola Academiei Române), dar și să coordonez programele educative ale Fundaţiei Creştin-Democrate.

În toamna anului 2011, un manifest intitulat Noua Republică a declanșat o mișcare civică de la firul ierbii, atrăgând votul a zeci de mii de compatrioți. Claritatea doctrinară a platformei noastre a dat României o gură de oxigen. Când evaluez acel start-up politic, sunt mândru de aplombul și energia oamenilor care au lucrat pro bono. În sfârșit, am sprijinit cu entuziasm toate proiectele de reformă și înnoire ale Dreptei populare, creștin-democrate și conservatoare.

Între cărțile primite bine de public, aș menționa două titluri best-seller: Vârstele Iubirii (2016) și Fenomenul Trump (2017). Pe lângă zecile de mii de volume din casele românilor, intervențiile Facebook, Instagram și YouTube au depășit 20.000.000 vizualizări”.

În adolescență, Neamțu a publicat texte favorabile lui C.Z. Codreanu, liderul Mișcării Legionare

„Să ne mai întrebăm atunci de ce acești numeroși «intelectuali», mulți dintre ei gazetari, istorici sau analiști politici […], nu pot înțelege Legiunea și pe Căpitanul ei? Nu pot înțelege de ce Garda de Fier a fost înainte de toate o mișcare spirituală, o școală de refacere a sufletului românesc, în care, după cum spunea Codreanu (ascultând povața lui Hristos, Marcu 11, 23), «intră cel ce crede nelimitat» și rămâne afară «cel ce are îndoieli»”.

Într-un volum publicat în 2010, Mihail Neamțu a explicat simpatiile trădate de acest articol publicat la 16 ani, denumindu-le „paragrafe infantile” și punându-le pe seama unei „ignoranțe istorice și sentimentale” pe fondul căruia s-a lăsat influențat de discuțiile purtate cu foști deținuți politici din Arad în contextul unei „crize de valori [și al unei] nevoi de repere a unei întregi generații formate după 1989”. El a dezavuat acele texte, afirmând că nu avea nicio argumentație pentru a „pune semn de egalitate între excelența culturală a generației de la 1927 și opțiunea ei politică” și că nu era „în temă cu violența endemică și politicile rasiale ale guvernului legionar din 1940”.
Publicat in categoriile: Politica
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: