O nouă situație halucinantă cutremură justiția din România. Este vorba de cazul judecătoarei Irina Raluca Bădescu de la Secția I Penală a Tribunalului București care a motivat o sentința de condamnare pe care a dat-o la TMB, la un an dupa ce fusese promovată la Curtea de Apel București.
Site-ul Lumea Justiției dezvăluie cu magistrata a pronunțat pedepse cu închisoarea, confiscări speciale și sancțiuni de milioane de lei fără să aibă „probe curate”, bazându-se doar pe „presupunere rezonabilă” sau pe faptul că inculpații nu și-au dovedit nevinovăția.
Concret, în lipsa probelor care să ateste contrariul, inculpații au fost condamnați de Irina Raluca Bădescu pentru că nu și-au dovedit nevinovăția cu toată că art. 99, alin 2 CPP prevede: „suspectul sau inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovație, nefiind obligat să iși dovedeasca nevinovația, și are dreptul de a nu contribui la propria acuzare”.
Practic, justificarea magistratei Ioana Bădescu spune că„Tribunalul a avut în vedere că la comiterea faptelor ilicite și-au adus concursul toți inculpații... presupunerea rezonabilă fiind aceea ca toți participantii au beneficiat de o parte din sumele dobândite în mod injust, în lipsa unor probe care să ateste contrariul”. Astfel, inculpații ar fi trebuit să aducă probe din care să reiasă că nu au beneficiat de acei bani. În lipsa probelor, judecătoarea a imputat un algoritm nemaîntâlnit până acum în justiția din România.
“Totodată, având în vedere că nu există probe certe privind catimea sumelor ce a revenit fiecaruia din produsul infracțional, instanța va confisca de la inculpați sume într-un cuantum care să reflecte contribuția avuta la desfașurarea activitații infracționale în ansambulul ei”.
Citește continuarea pe Lumea Justiției