Directorul departamentului Climatologie din cadrul ANM, Roxana Bojariu, a vorbit despre valorile termice ridicate înregistrate în România în ultima vreme, anunțând că este nevoie de acțiuni imediate și consecvente în ce privește combaterea schimbărilor climatice.
Roxana Bojariu, director al departamentului de Climatologie în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie, declară faptul că „trăim în urgență climatică și va trebui să acționăm consecvent”. De altfel, joi, 30 iunie, meteorologii au emis primul cod roșu de caniculă din 2022, temperaturi caniculare fiind anunțate și mâine, 1 iulie, în șase județe ale țării.
România, lovită de temperaturi caniculare și secetă
Pe lângă valul de caniculă resimțit în mai toate zonele țării, o problemă o constituie și accentuarea secetei, astfel că în mai multe județe, autoritățile locale au decis să raționalizeze apa. Situații similare sunt întâlnite și în alte state din Europa, printre care Italia și Franța.
„Din păcate, suntem în multe zone din România cu rezerva de apă deficitară în sol și este al 3-lea an pentru zona Moldovei, Dobrogea, când avem o astfel de situație. Și nu doar în Moldova și Dobrogea avem astfel de zone. Sunt zone și în vestul țării, în zone și în sud, dar cea mai mare problemă rămâne în est. Din păcate, tendința aceasta de a avea secetă ar putea să continue în anii și deceniile care vin din două cauze.
Pe de o parte, temperaturile din ce în ce mai mari, care evaporă mult mai mult rezerva de apă din sol și mult mai rapid, iar pe de altă parte, experimentele noastre numerice cu modele climatice ne arată că și cantitatea de precipitații vara, în medie, o să scadă, cu atât mai mult cu cât vom avea o concentrație mai mare la nivel global de gaze cu efect de seră în atmosferă. Este o problemă globală, iar în România ea se traduce prin această tendință de scădere a cantității de precipitații vară atunci când necesarul de apă vedem bine că e mai mare”, explică climatologul Roxana Bojariu.
O criză climatică la nivel global
Roxana Bojariu, climatolog ANM, spune că este nevoie de acțiuni sistematice și consecvente pentru combaterea încălzirii climatice, dar și de alocarea de fonduri în domeniul cercetării schimbărilor de mediu.
„Totuși, pe de o parte, culturile agricole, pe de altă parte însă și generarea de energie prin puterea hidro, dar și necesarul în gospodării de apă este mare vara, deci trebuie să avem foarte mare grijă de această resursă. Situația nu este o fatalitate. Dacă noi știm să gestionăm lucrurile, putem să limităm şi facturile acestei consecință a încălzirii globale. Dar evident că asta cere pregătire, cere acțiune, consecvență sistematică. Indicațiile de care se vorbește foarte mult.
Clar, trebuie să fie rapidă. Și nu e vorba doar de România. Trăim în urgență climatică, o criză climatică care poate că este uneori mascată de alte evenimente, dar ea rămâne acolo și va trebui să acționăm consecvent. Dar asta cere încă o dată acțiune pe termen lung, dincolo de figurile astea electorale, dincolo de orizontul ăsta scurt de azi pe mâine și cere multe lucruri. Cere, de exemplu, finanțarea cercetării, asta nu prea se face. Cere, evident, o acțiune în care echipe de disciplinare să vină împreună cu practică, cu cercetare și mai ales continența. Trebuie să facem lucrul ăsta mereu, nu doar când ne împinge Bruxelles-ul", conchide directorul departamentului Climatologie al ANM, conform Antena 3.