O lege care introduce salariul minim diferențiat a fost adoptată. Dacă până acum referința era la trei salarii minime (pentru cei fără studii superioare, pentru cei cu studii superioare și pentru angajații din construcții), în viitor vor fi mai mult de 10 salarii minime, diferențiate pe categorii profesionale.
Parlamentul României a adoptat, miercuri, o lege inițiată de 37 de parlamentari, lege care va introduce 11 salarii minime, diferențiate în funcție de pregătirea profesională. Potrivit Digi 24, cuantumul salariului brut va fi stabilit în funcție de pregătirea angajatului, calculul făcându-se prin aplicarea unui coeficient ”raportat la salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată (2.230 de lei)”.
Coeficientul pornește de la valoarea de 1 pentru muncitorii necalificați și ajunge la 2 pentru cei care au doctoratul. Astfel, un angajat care are studii superioare și doctorat în activitatea pe care o desfășoară trebuie să fie plătit cu cel puțin 4.460 de lei brut.
Pe de altă parte, un muncitor necalificat va avea garantat un salariu de 2.230 de lei brut, un muncitor care a absolvit școala profesională sau care are studii superioare va avea un venit brut garantat în valoare de 2.676 de ei brut, în vreme ce un angajat cu o diplomă de masterat va ajunge la 4.014 lei brut.
Ne puteți urmări și pe Google News
Angajatorii sunt nemulțumiți
Reprezentanții Consiliului Naţional pentru Întreprinderile Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) cer contestarea legii la CCR, opunându-se aplicării actului normativ.
”Prin această lege se introduc mai multe salarii brute minime pe economie. Consiliul nu susţine diferenţierea salariului minim pe economie în funcţie de diverse criterii, cum ar fi sectoarele de activitate sau educaţia pentru salariaţi din diverse sectoare. Noi am spus public că ar trebui să fie analizată posibilitatea introducerii unui salariu minim pe oră, nu pe lună, plata fiind făcută în funcţie de numărul de ore lucrate, cu îmbunătăţirea corespunzătoare a Codului Muncii”, au transmis reprezentanții Consiliului.
Pe de altă parte, inițiatorii legii susțin efectele benefice ale acesteia. ”Prin stabilirea unor indicatori minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului din economia naţională se urmăreşte garantarea unor forme de protecţie minimă a venitului salariatului, precum şi menţinerea unei motivări adecvate a muncii prin evitarea aplatizării excesive a grilei de salarizare”, au transmis inițiatorii legii înainte de a o trimite la promulgare la președintele Klaus Iohannis, mai arată sursa citată.
Recomandările noastre
