Sub pretextul că o dezbatere în Parlament ar genera întârzierea adoptării Legii Bugetului, Premierul Ludovic Orban a anunțat miercurea trecută faptul că Guvernul își va asuma răspunderea (și) pe Legea Bugetului.

Ședința Parlamentului pentru angajarea răspunderii pe Legea Bugetului, precum și pe Legea Asigurărilor Sociale și modificarea OUG 114, este programată pentru azi, la ora 16,00.

Potrivit calendarului aprobat, senatorii și deputații vor putea formula și depune amendamente la aceste proiecte de legi până azi, la ora 10,00.

Deși absolut toate reglementările menționate anterior sunt de o importanță vitală pentru societatea românească, în cele ce urmează mă voi referi doar la Legea Bugetului deoarece este pentru prima dată în cei 30 de ani de democrație când un Guvern dorește să adopte această lege altfel decât în urma unei dezbateri parlamentare reale, serioase.

Cu toate că angajarea răspunderii asupra unui proiect de lege este o modalitate de adoptare a unei legi prevăzut de Constituție în art. 114, trebuie subliniat faptul că, de la Evenimentele din decembrie 1989, nici măcar un Guvern P.S.D.-ist, oricât de confortabilă era majoritatea parlamentară care îl susținea, nu și-a permis să adopte Legea Bugetului de Stat altfel decât în urma dezbaterilor din Parlament.

Susținătorii adoptării Legii Bugetului de Stat prin asumarea răspunderii Guvernului susțin, în mod dibaci, faptul că această procedură de adoptare a legii este prevăzută tocmai pentru situațiile când un guvern nu dispune și de o majoritate parlamentară care să îl susțină.

Adoptarea unui proiect de lege ca urmare a asumării răspunderii Guvernului reprezintă o modalitate de ocolire a regulilor procedurii legislative, chiar dacă cu acest prilej este necesar a fi respectate atât reglementările constituționale referitoare la adoptarea proiectului de lege, cât și obiectul reglementării, respectiv circumscrierea acestuia la analizarea unei singure materii.

Caracterul excepțional al procedurii asumării răspunderi Guvernului rezultă chiar din faptul că această procedură se desfășoară în fața Senatului și a Camerei Deputaților, reunite în ședință comună.

Pentru a putea înțelege scopul urmărit și, implicit consecințele acestui demers, trebuie subliniat faptul că, dacă în termen de 3 zile de la prezentarea Proiectului Legii Bugetului de Stat se depune o moțiune de cenzură care va fi adoptată cu votul majorității senatorilor și deputaților, Guvernul Ludovic Orban va fi demis.

Având în vedere această perspectivă, se naște întrebarea legitimă : Asumarea răspunderii (și) pe Legea Bugetului de Stat se face ca urmare a dorinței membrilor Guvernului de a adopta cât mai rapid Bugetul de Stat pentru a oferi predictibilitatea atât de necesară unei societăți normale sau pentru a se atinge obiectivul proclamat de către Președintele Iohannis, respectiv acela de a avea, nu doar Guvernul meu, ci și Parlamentul meu, în urma unor alegeri anticipate desfășurate în primăvara anului viitor ?

Nicio variantă de răspuns nu poate fi aptă de a genera suficiente argumente în favoarea adoptării Legii Bugetului de Stat, altfel decât în urma unei dezbateri parlamentare reale, dezbatere în cadrul căreia senatorii și deputații să poată propune și susțină amendamentele pe care le consideră necesare.

Precizări suplimentare se impun în cazul în care varianta a doua de răspuns este cea corectă, respectiv asumarea răspunderii (și) pe Legea Bugetului de Stat se face ca urmare a dorinței Președintele Iohannis de a avea, nu doar Guvernul meu, ci și Parlamentul meu, în urma unor alegeri anticipate desfășurate în primăvara anului viitor.

În această situație, asumarea răspunderii (și) pe Legea Bugetului de Stat poate fi catalogată ca o acțiune iresponsabilă a Guvernului deoarece, în situația previzibilă a depunerii și adoptării unei moțiuni de cenzură, obiectivul  declarat de a avea adoptat Bugetul de Stat care să se bazeze pe realitățile economice, până al 31.12.2019, se dovedește a fi ipocrit.

Cred că este limpede pentru orice om de bună credință faptul că, deși ni se flutură obiectivul adoptării Bugetului de Stat până la 31.12.2019, în eventualitatea în care Guvernul va fi demis, nu doar că vom avea Bugetul adoptat în primăvara anului următor, dar România va mai pierde, încă o dată, din raitingul de țară, ceea ce va conduce automat la contractarea de împrumuturi la dobânzi din ce în mai mari, fapt împovărător nu doar pentru generația noastră.

Mai mult, dacă se vor parcurge pașii spre alegeri anticipate (după căderea acestui Guvern, respingerea altor două propuneri de Guvern), instabilitatea politică va genera un haos cu consecințe greu de anticipat acum în plan economic.

În eventualitatea în care (și) Legea Bugetului de Stat va fi adoptată prin procedura asumării răspunderii Guvernului și, evident, acest Guvern rămâne în funcție chiar și în eventualitatea depunerii unei moțiuni de cenzură, acțiunea Guvernului, oricât ar fi de antidemocratică, se poate dovedi a fi subtilă deoarece România va avea Bugetul de Stat adoptat până la finele acestui an, fapt cu adevărat remarcabil.

În eventualitatea în care se va depune și adopta moțiunea de cenzură, acțiunea Guvernului se poate dovedi iresponsabilă, tocmai din cauza consecințelor expuse anterior.

Nu trebuie omis faptul că opoziția poate sesiza Curtea Constituțională a României referitor la modalitatea antidemocratică în care se dorește adoptarea Legii Bugetului, situație care ar genera aproape aceleași consecințe cu adoptarea moțiunii de cenzură.

Indiferent ce decizie va lua P.S.D.-ul referitor la reacțiile pe care le va avea ca urmare a deciziei de asumare a răspunderii Guvernului (și) pe Legea Bugetului de Stat, un fapt rămâne incontestabil : asistăm din partea primului Guvern liberal care conduce singur țara în ultimii 80 de ani, la o inițiativă profund antidemocratică.

Av. Constantin Florin Durgheu.