Lista întrebărilor adresate guvernului român de către Comisia Europeană se referă la redarea puterilor Curţii Constituţionale pentru verificarea constituţionalităţii deciziilor adoptate de Parlament (abrogarea Ordonanţei de Urgenţă 38), excluderea utilizării ordonanţelor de urgenţă pentru deciziile ce afectează statutul instituţiilor fundamentale ale statului, respectarea imediată a tuturor deciziilor CCR şi neacordarea de graţieri prezidenţiale în timpul preşedinţiei interimare a ţării.
Potrivit unor surse europene, citate de corespondentul Agerpres la Bruxelles, o serie de întrebări ale Comisiei Europene vor viza respectarea supremaţiei legii şi a independenţei sistemului judiciar. Executivul UE doreşte ca în România să se evite publicarea selectivă a a deciziilor în Monitorul Oficial în scopuri politice şi, în special, pentru a evita aplicarea deciziilor judiciare.
Premierului Victor Ponta i s-a mai cerut, în discuţiile avute, ieri, la Comisia Europeană, restabilirea regulilor privind majoritatea necesară validării rezultatelor referendumului (abrogarea ordonanţei de urgenţă nr.41). Avocat al Poporului, sprijinit de toate partidele
Pentru restabilirea încrederii trebuie avută în vedere numirea unui Avocat al Poporului care să se bucure de sprijin transpartinic şi să nu se facă nicio numire în posturile de procuror general al României şi procuror şef al DNA în perioada preşedinţiei interimare a ţării. În acest sens, procedurile urmate ar trebui să fie publice şi transparente cu candidaturi bazate pe criterii profesionale şi de integritate şi pe experienţă în măsuri anticorupţie. O altă cerere a executivului UE este ca în posturile de miniştri să fie numite persoane împotriva cărora nu există decizii negative privind integritatea, iar în cazul în care există astfel de decizii respectivii miniştri ar trebui să demisioneze, au precizat sursele. La fel şi parlamentarii pentru care există decizii definitive privind incompatibilitatea şi conflictul de interese sau condamnări definitive pentru corupţie la nivel înalt. Ponta s-a angajat să trimită până luni, angajamentele în scris
Răspunsurile părţii române ar urma să fie analizate şi se va ţine cont de ele în elaborarea raportului Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare (MCV), pe care executivul UE îl va prezenta în 18 iulie.
În cadrul MCV, introdus la aderarea României şi a Bulgariei la UE în ianuarie 2007, Comisia Europeană adoptă, în fiecare an, câte două rapoarte privind progresele în reforma justiţiei şi combaterea corupţiei în cele două ţări. Raportul CE din luna februarie are un caracter pur tehnic, iar cel din iulie conţine şi aprecieri politice. Raportul CE din 18 iulie va fi unul cuprinzător, care va include o analiză detaliată a rezultatelor obţinute de România şi Bulgaria în reforma justiţiei şi combaterea corupţiei în cei cinci ani trecuţi de la intrarea celor două ţări în Uniunea Europeană.