Brutalitatea domină cea mai mare piaţă financiară a lumii de duminică încoace.
Combinaţia dintre un faliment brutal, o preluare agresivă şi posibilitatea altui colaps au rezultat într-o cupă otrăvită în care optimismul, speranţele şi lăcomia tipică Wall Streetului au capitulat în faţa unei panici totale. Indicii bursieri americani au înregistrat cele mai mari scăderi de la atacurile din 11 septembrie 2001 încoace. Departe de a fi începutul sfârşitului, evenimentele de duminică şi luni riscă să fie abia sfârşitul începutului uneia dintre cele mai profunde crize a pieţelor financiare mondiale, potrivit mai multor analişti.
Indicele Dow Jones a suferit luni o scădere de 4,4 procente, în timp ce alţi importanţi indici bursieri ai lumii au căzut şi ei, în unison cu Bursa americană. La Londra, indicele FTSE a scăzut şi el cu 4 la sută, în timp ce indicii asiatici înregistrau pierderi între 5 şi 7 procente în cursul dimineţii de ieri. Participanţ ii în piaţă compară atmosfera de pe Burse cu climatul de după crahul din octombrie 1987. Mai mult, unii bancheri susţin că ar fi vorba de criza cea mai profundă de la crahul din 1929 - mama tuturor crizelor bursiere. Climatul de profundă anxietate inhibă capacitatea pieţelor financiare de a-şi îndeplini funcţia fundamentală: justa evaluare a riscurilor şi a valorii activelor din portofoliile de investiţii.
De la cota acţiunilor la cea a dolarului sau a leului sau a petrolului, preţurile instrumentelor financiare suferă de pe urma unui climat în care aproape toate pisicile sunt negre. Simpla percepţie a riscului poate duce la scăderea unei cotaţii bursiere. La prima vedere, declinul Burselor a fost stârnit de falimentul ilustrei bănci de investiţii Lehman Brothers. Chiar dacă Lehman ar fi reuşit să fuzioneze cu altă bancă, panica investitorilor nu dă semne că s-ar fi atenuat. Merrill Lynch, o altă firmă de pe Wall Street, a parafat o fuziune cu Bank of America, dar a făcut acest lucru la un preţ relativ derizoriu şi cu o grabă care au avut darul de a-i îngrijora şi mai mult pe analişti.
Ca şi cum dispariţia dintr-un foc a două nume legendare de pe Wall Street nu ar fi fost de-ajuns, atmosfera de anxietate este exacerbată de dificultăţile în care se află cea mai mare companie de asigurări din lume, American International Group. Mai mulţi analişti observă că un faliment AIG este pur şi simplu de neconceput, fiindcă ar submina întregul sistem financiar mondial modern. Cum era de aşteptat, acest context de panică a stârnit o furtună de meciuri de aruncat pisica, în care Casa Albă, sectorul bancar, Rezerva Federală (banca centrală a SUA) şi Congresul american se arată reciproc cu degete acuzatoare, aruncând dintr-un teren în altul vina pentru situaţia creată.
Între timp, ambii candidaţi la preşedinţia SUA declară că au ferme intenţii să atace criza, dar niciunul nu oferă detalii. Până acum, guvernul federal american a decis să nu intervină în piaţă pentru a salva Lehman Brothers sau AIG, estimând riscurile asociate cu aceste crize ca fiind mai izolate decât cele din cazuri precedente (Bear Stearns, în primăvară, şi Fannie Mae şi Freddie Mac, acum o săptămână). Hank Paulson, ministrul american de finanţe, nu a exclus posibilitatea unor alte intervenţii, dar pe moment le-a transmis foştilor colegi de pe Wall Street un mesaj dur: Descurcaţi-vă singuri!