Potrivit Laurei Kovesi, mai mulți politicieni și-au condiționat votul pentru modifi carea legii de organizare a ASF
Când un senator sau un deputat comite o faptă de corupţie, solicită bani sau bunuri sau alte foloase pentru a vota într-un anume fel, pentru a introduce în lege un anume amendament şi comite o faptă de natură penală, atunci nu sunt sub protecţia Constituţiei.(...) Este pentru prima dată când avem informații și suspectăm că s-ar fi oferit bunuri sau foloase pentru ca această lege să fie adoptată într-un anume fel. Este o investigaţie în curs, deocamdată este o suspiciune care trebuie dovedită sau infirmată prin probele pe care le administrăm”, a declarat Laura Kovesi, șefa DNA, într-un interviu recent.
Actul normativ la care face referire procurorul șef este Ordonața de Urgență 94 din 2013, prin care era modificată legea de organizare și funcționare a Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Printre mai multe articole modificate, atrage atenția unul nou introdus, potrivit căruia membrii ASF trebuie să aibă „o experienţă profesională în domeniul financiar, al instituţiilor de credit şi/sau al instituţiilor financiare nebancare, de minimum nouă ani de la data absolvirii studiilor”, condiție esențială pentru a elimina pe unul dintre candidații la funcția de vicepreședinte al ASF, rivalul președintelui de atunci al instituției, Dan Radu Rușanu, între timp trimis în arest.
Pionul Daniel Chițoiu
Ordonanța care completa legea de funcționare a ASF a fost inițiată de fostul ministru al Finanțelor Daniel Chițoiufinul lui Rușanu- și semnată de premierul Victor Ponta și de ministrul pentru Buget, Liviu Voinea, pe 16 octombrie 2013.
Motivele invocate de Chițoiu pentru modificarea legii ASF „erau dintre cele mai nobile”. Astfel, printre ele regăsim cerințe ale Comisiei Europene, ale Fondului Monetar Internațional și pretextul reducerii cheltuielilor prin micșorarea numărului de membri în ASF.
Cine a semnat „pentru”
Pe 30 octombrie, legea pentru aprobarea ordonanței a primit aviz pozitiv din partea Comisiei pentru muncă, documentul fiind semnat de deputatul PSD Florin Iordache, în calitate de președinte. Pe 6 noiembrie, Comisia pentru Afaceri Europene, prin semnătura lui Relu Fenechiu (PNL), a dat și ea aviz favorabil. Alte două comisii, cea de Buget și cea pentru Politică economică, au aprobat favorabil ordonanța inițiată de Chițoiu. Astfel, pe document și-au pus semnătura deputații Gheorghe Dragomir (PNL), Mihai Tudose (PSD), Mihai Aurel Donțu (PNL) și Cornel Itu (PSD).
Pe 12 noiembrie anul trecut, Camera Deputaților a aprobat ordonanța lui Chițoiu cu 251 de voturi „pentru”, 53 „împotrivă” și 4 abțineri.
Imediat, actul a fost trimis la Senat. Pe 26 noiembrie, Comisia pentru afaceri europene a dat aviz favorabil legii, cu unanimitate și fără amendamente. Documentul a fost semnat de Anca Boagiu (PDL) și Haralambie Vochițoiu (UNPR).
Susținere condiționată
Pe 27 noiembrie, Comisia pentru Muncă a votat pentru legea care aproba ordonanța lui Chițoiu, documentul fiind semnat de Liviu Marian Pop (PSD) și Andrei Liviu Volosevici (independent). Pe 9 decembrie, Comisia Juridică a Senatului dă aviz favorabil legii, cu amendamente, aprobarea fiind semnată de Tudor Chiuariu (PNL) și Doina Elena Federovici (PSD).
În acest moment, legea de aprobare a ordonanței „penale” este blocată la comisii economică și pentru buget. La momentul respectiv, Tudor Chiuariu (foto) era șeful juriștilor din Senat. După ce a fost condamnat cu suspendare pentru corupție, a părăsit această funcție.
Relație trainică naș - fin, întreruptă „brutal” de DNA
Scandalul ASF este strâns legat de o altă speță, așa numitul caz „Carpatica”, în care a fost arestat afaceristul Ilie Carabulea. Pentru a elimina un vicepreședinte al ASF, care nu era de acord cu acordarea unor facilități Carpatica, Dan Radu Rușanu (foto) președintele Autorității, a apelat la finul său, ministrul Chițoiu, pentru a schimba prin ordonanță legea de funcționare a ASF, susțin procurorii.
Rușanu a fost trimis direct în arest de DNA, pe când finul Chițoiu nu poate fi deranjat de anchetatori, deoarece colegii din Parlament au votat împotriva începerii urmăririi penale pe numele său, politicienii considerând că fostul ministru este nevinovat.