De asemenea, anchetatorii au solicitat informații de la reprezentanți ai unor structuri subordonate Ministerului Economiei sau Ministerului Apărării Naționale.

Potrivit anchetatorilor, Bădălău ar fi făcut loby companiei italiene ”Beretta”, inclusiv la ședințe cu șefi de structuri sau alți colegi de Cabinet.

Singura explicație a acestei „unidirecționări” a procesului de contractare a respectivelor puști de asalt fiind că „am și eu acasă tot d’astea și sunt bune”.

Există deja conexiuni inclusiv cu „decaparea” lui Victor Vlad Cazana, ajungându-se chiar la destructurarea DPAPS și trecerea Departamentului direct sub coordonarea lui Bădălău, asta după refuzul privatizării CupruMin atât de mult dorită de noul ministru.

În acest context, se poate vorbi şi despre o inevitabilă extindere a anchetei și la blocarea producției de pulbere de la Făgăraș, dar şi de monitorizarea întâlnirilor de la „Marriott” și alte locații „secretizate” precum hoteluri sau cârciumi.

Pușca de asalt 5,56…

Obligativitatea alinierii la standardele de înarmare ale NATO a deschis o certă oportunitate, sumele mai mult decât importante de la buget alocate achiziționării noilor puști de asalt fiind gândite încă de la bun început ca reprezentând „gura de oxigen” atât de necesară industriei românești de armament. Astfel că după ce s-a trecut la transpunerea în practică a angajamentului trecerii de la puștile de calibru  7,62  folosite până acum de Armata Română la cele de 5,56 pentru a se respecta standardele NATO, fabricile de armament de la noi din țară, în frunte cu cea de la Cugir au depus  toate eforturile pentru a se prezenta cu fruntea sus la competiția pentru încredințarea contractului.

Numai că deși testele au arătat că armele de la Cugir fac față pe deplin noilor standarde, producătorii români s-au trezit că  după ”propășirea” lui Niculae Bădălău în fruntea Economiei, acesta nici măcar nu vrea să vadă cu ochii lui cum trag și puștile noastre. Astfel că la toate încercările de organizare ale unor trageri comparative concludente, li se dădea din start „cu flit”, că „lasă că-s mai bune alea de la Beretta”. Iar doar nominalizarea acestui producător reprezenta din start o gravă problemă  pentru ministrul Bădălău, din moment ce la acea oră comisia de specialitate răspunzătoare căuta doar contractarea unei puști care să îndeplinească anumite cerințe tehnice, ci nu o marcă anume! Mai mult decât atât, în timp ce românii nu reușeau să-și prezinte armamentul gata existent ministrului Economiei, deja preferința lui Bădălău pentru italieni era exprimată public pe baza unor simple „pliante” de prezentare… De altfel, după ce în urma insistențelor celor care nu au cedat strategiei lui Bădălău s-a organizat totuși o tragere, modele prezentate de italieni au fost simple „prototipuri” la care urma ca să se schimbe cam totul, inclusiv „lemnul cu alt compost”…

Sabotaj militar!

Da, acuzația este una dintre cele mai grave… Însă faptul că structurile contrainformative românești au deja „suspiciuni rezonabile” în acest sens se bazează inclusiv pe rezultatele unor ample verificări, inclusiv metrologice, efectuate după ce, în mod cu totul „inexplicabil”, la tragerea de prezentare efectuată de către producătorii de la Cugir, arma s-a blocat la nici a patra sută lovitură, ceea ce nu s-a mai întâmplat… Iar cum după expertizele tehnice s-a constatat că ”încărcătorul a fost intenționat fisurat înainte de a ajunge la bancul de producție”, lucrurile iau deja o altă turnură. Mai ales că acest „blocaj tehnic” a reprezentat ”decisiva” dată producătorilor români în competiție cu competitorii străini care s-au prezentat doar cu prototipuri, dar nu și cu o pușcă deja existentă pe piață. Rămânând totuși de văzut dacă „decisiva” nu a fost cumva de fapt ”perversa”…

„Pulberea” s-a ales de Proiectul Făgărași…

Uite însă că dacă Bădălău a reușit totuși să încheie afacerea cu puștile de asalt în ciuda „flitului” primit de la generali, cu totul alta a fost poziția ministrului Economiei față de „Proiectul Făgăraș”. Cu toate că obținerea unui buget fără precedent de generos acordat ministerului s-a datorat mai ales unor astfel de proiecte strategice pentru securitatea națională, cum este producerea de pulbere la Făgăraș, acolo unde oricum sute de specialiști primesc un salariu doar că să se poată relua producția. Ca și faptului că rușii ne-au arătat deja „pisica” în urmă cu ceva vreme, atunci când sârbii, ajunși furnizorul exclusiv de pulbere penrtu industria de armament a României ne-au tăiat pentru o perioadă aprovizionarea, de a fost nevoie să se recurgă de urgență la Rezervele Statului. Însă cu toate că există inclusiv autorizația integrală de mediu, același Bădălău refuză, cu o încăpățânare demnă de o cauză mai bună, să dea drumul vitalului  „proiect Făgăraș”.

Amanta „Cârtiței” de la vârful Guvernului…

Iată însă că sunt și inițiați ai sistemului care cred că Niculae Bădălău ar putea greși amarnic bazându-se pe serviciile făcute la nivelul recentei sale zone de influență de la „Transelectrica” amantei noii sale „cârtițe” de la vârful Guvernului. Pentru că la fel cum aceasta s-a făcut din blondă brunetă, la fel se poate schimba peste noapte și protectorul directoarei, Liviu Dragnea fiind cel mai în măsură să știe asta, potrivit national.ro

 

Te-ar putea interesa și: