Anatomia minciunilor judecătorului Danileț. Cum se încearcă compromiterea judecătoarei Gabriela Baltag și adevărata miză a jocurilor din CSM. EXCLUSIV.

Anatomia minciunilor judecătorului Danileț. Cum se încearcă compromiterea judecătoarei Gabriela Baltag și adevărata miză a jocurilor din CSM. EXCLUSIV.

Judecătorul Danileț a ieșit din nou la rampă. Am citit cu atenție documentul intitulat HOTĂRÂREA NR.5 din 05.03.2019 a Adunării generale a judecătorilor Tribunalului Cluj privind iniţierea procedurii de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii aleşi din partea tribunalelor, respectiv a doamnei judecător Evelina Mirela Oprina şi a doamnei judecător Gabriela Baltag. Un document pe care l-am analizat punct cu punct. Este plin de afirmații inexacte sau false.

Demersul judecătorilor de la Tribunalul Cluj este, evident, opera exclusivă a revocatului Danileţ.

Greu de înţeles este modul în care judecătorul Vasilică Danileț a reuşit să monitorizeze toate emisiunile la care a fost invitată doamna judecător Baltag.

Din două una: ori Vasilică este fan Antena 3, ori opera de monitorizare a doamnei judecător Baltag este rezultatul activităţii unor băieţi mult mai orientaţi decât Vasilică, probabil ceva ONG-uri preocupate de soarta justiției pe bani europeni. Sau nu… 

Ne puteți urmări și pe Google News

Astfel, i se reproşează afirmaţia  „judecători la mana procurorilor”

Din păcate pentru Vasilică, aceasta afirmaţie este confirmata de actiunile procurorilor DNA  Oradea, soldata cu înlaturarea acestora din DNA, motivat de faptul că aduc atingere imaginii DNA. Prin urmare nu este vorba de nicio denigrare a bieţilor procurori abuzivi, ci doar de rostirea tare şi apăsat a unui adevăr dureros:  judecătorii au fost ţinte ale unor procurori DNA.

I se reproşează doamnei judecător Baltag că l-ar fi criticat pe domnul procuror general Augustin Lazăr şi că ar susţine înfiinţarea SIIJ

"Nu aş vrea să analizez declaraţiile domniei sale (n.r. procurorul general al Parchetului de pe lăngă ÎCCJ). Regretabil este că s-au făcut pe holul CSM şi pare că ăsta este adevărul. Ai pretenţia când vorbeşti de independenţa magistraţilor, să indici măcar un text de lege. în pachetul de legi nu există nicio prevedere, nu am găsit niciun text de lege care să aducă o îngrădire a sistemului judiciar. Constituţia vorbeşte despre principiul care guvernează activitatea procurorilor, şi care este controlul ierarhic”

Astfel, doamna judecator s-ar fi exprimat în sensul că NU doreşte să analizeze afirmaţiile domnului PG, deci nu există nicio critică la adresa procurorului  general, iar dreptul de a susţine înfiinţarea SIIJ nu poate fi îngrădit, așa cum nici dreptul de a nu fi de acord cu SIIJ nu este îngrădit.

Denigrarea membrilor CSM este o altă afirmaţia puerilă. 

„În emisiunea Sinteza zilei, de la Antena 3 din data de 24.09.2017 doamna judecător Gabriela Baltag a declarant că există o coaliţie împotriva aflării adevărului în CSM. „Niciodată nu se ştie ce se va întâmpla. Pot fi revocaţi oricând oameni. Vorbim despre existenţa unei coaliţii împotriva Inspecţiei Judiciare (IJ). Eu însămi am vorbit despre reformarea IJ, însă nu putem face asta împotriva legii. Avem un cadru legal M-am întrebat şi eu, împreună cu unii membri CSM, ce se întâmplă. Niciun judecător nu poate să accepte aceste lucruri care simt în afara legii 

Prin această afirmaţie a denigrat colegii din CSM.”

Nu se precizează în document cum ar fi fost denigraţi colegii din CSM, de fapt nici nu a afirmat că ar exista o coaliţie în interiorul CSM, aceasta fiind interpretarea Danileţului, pur tendenţioasă şi punând în gura unui om cuvinte pe care nu le-a rostit.

„În emisiunea Exces de putere de la postul de televiziune Antena 3 din data de 22.09.2017, se arată că judecătoarea Gabriela Baltag, membră CSM, a sesizat vizite suspecte la Consiliul Superior al Magistraturii.„Inspectori de la Inspecţia Judiciară vin în vizită la unele persoane(...). Au fost persoane importante în acest sistem care au venit după sfârşitul orelor de program în această instituţie şi am vrut să cunoaştem care a fost motivul pentru care au venit. Solicitarea mea a fost respinsă", a declarat judecătoarea, vineri seară, la emisiunea „Exces de putere". Doamna judecător Gabriela Baltag susţine că şi Laura Codruţa Kovesi face vizite târzii la CSM. „Am văzut-o o dată, pe 18 ianuarie, seara, la ora 19 fară ceva, intrând în CSM. I-am întrebat pe colegi ce caută la ora aceea, era însoţită de o altă persoană(...). Mi s-a părut nefiresc. Nu am aflat nici în ziua de azi, pentru că nimeni nu a vrut să recunoască", a relatat judecătoarea''. 

Prin aceste afirmaţii a denigrat colegii din CSM şi membri ai Inspecţiei judiciare şi a alimentat neîncrederea în această instituţie CSM atât din partea magistraţilor, cât şi a societăţii civile.”

Încă o fractură logică a judecătorului Danileț. Prin urmare a afirma că doamna LKC face vizite nocturne in CSM reprezintă o idee prin care sunt denigrați colegii din CSM şi nu trebuie să ne punem întrebări cu privire la scopul vizitei nocturne a doamnei LCK. Probabil că normalitatea vizează chemarea membrilor CSM la biroul Laurei Codruța Kovesi.

„În emisiunea „Adevăruri de viaţă" din data de 4 martie 2018 de la postul de televiziune Antena 3, doamna judecător Gabriela Baltag a susţinut că ar fi votat probabil revocarea lui Kovesi.„Nu ştiu ce au avut ei în vedere pentru că cererea asta nu a ajuns la secţia de judecători. Probabil aş fi votat revocarea lui Kovesi. Pentru că am urmărit argumentele şi am citit raportul. Nu pot spune mai multe. Este o procedură în curs de verificare, cineva trebuie să ia o decizie şi nu vreau să se spună că un judecător a spus mai mult decât îi permite codul deontologic". 

Prin această afirmaţie a denigrat un procuror împotriva evaluării făcute de secţia pentru procurori a CSM”

Prin urmare în viziunea de independență a judecătorului Danileț, din nou dreptul la opinie este interzis unui membru CSM când vine vorba de LCK.

Nu se oprește aici.

O altă acuzație a lui Danileț este aceea că doamna judecător Baltag a acceptat existenţa pe Facebook a grupului public „Alături de Gabriela Baltag", grup care are peste 4000 de membrii, şi care promovează formaţiuni politice şi sprijină candidaţi pentru funcţii publice cu caracter politic, permiţând astfel folosirea prestigiului sau imaginii sale în scopuri politice''. Dintre postările recente menţionăm, cu titlu de exemplu, pe cea din 3 martie 2019 - „TĂRICEANU PREŞEDINTE, PSD - PRIM MINISTRU, „MARLANNIS - LA BECIUL DOMNESC".

Un as al comunicării pe rețelele sociale, așa cum este judecătorul Danileț, ar trebui să știe că un grup pe FB se creează în absența oricărui acord al persoanei al cărui nume este folosit. Așadar doamna judecător Baltag nu a acceptat înfiinţarea unui grup, pentru ca nu ştia de el. Înfiinţarea unui grup pe FB nu este supusă unei proceduri prealabile prin care se cere acordul persoanei vizate.

În document se mai spune: „Încă de la învestirea în funcţie s-a situat pe o poziţie beligerantă cu alte instituţii ale statului. L-a atacat pe preşedintele statului în ianuarie 2017 şi a adoptat o poziţie publică inacceptabilă în februarie 2017, printr-o scrisoare trimisă la un site care şi-a făcut o obişnuinţă încă din anul 2011 să atace justiţia şi magistraţii^. Aceeaşi poziţie critică, personală şi politicianistă o are în ianuarie 2018'".

În august 2017 a avut o poziţie individuală de criticare a unei declaraţii comune a CSM cu alte instituţii judiciare privind lupta împotriva corupţiei", susţinând că judecătorul nu poate sta la aceeaşi masă cu procurorul; a trimis această poziţie către un site specializat în atacarea justiţiei în ansamblu şi a magistraţilor individual.

Mai mult, conduita sa relevă ignorarea rolului CSM de garant al independenţei justiţiei, rol exercitat în calitate de entitate unică, ce reuneşte şi reprezintă, sub forma unui consiliu colegial, colectiv, atât magistraţii judecători, cât şi magistraţii procurori (potrivit deciziei CCR nr. 61/2018).”

Oameni buni, am citit și nu mi-am crezut ochilor. Potrivit lui Danileț este halucinant pentru un judecător să critice o afirmaţie care relevă un adevăr fundamental: judecătorii nu sunt pe poziţie de egalitate cu procurorii. Procurorul este doar o PARTE în procesul penal, iar afirmaţia este în sprijinul respectării acestui adevăr elementar.

„În luna octombrie 2017 a atacat public patru judecători din CSM''' vorbind despre „trădări" şi de faptul că acestor judecători le e „mai dragă acuzarea". 

Prin această declaraţie doamna Baltag ignoră faptul că membrii CSM nu mai exercită funcţia de judecată sau de urmărire penală, iar interesele pe care fiecare le reprezintă sunt ale justiţiei per ansamblu, aşa cum s-a stabilit de către CCR prin decizia 196/2013.”

În mod evident domnul judecător Danilet nu are noţiuni elementare de limba română, altfel ar fi înţeles o exprimare metaforică, dar care, ulterior, s-a dovedit a fi pe deplin sprijinită pe dovezi.

„Tot în martie 2018 a ridicat suspiciuni şi a făcut acuze cu privire la acţiunile penale ale procurorilor împotriva judecătorilor'^ şi a lăsat să se creadă că are cunoştinţă de judecători corupţi'. 

Or, doamna judecător Gabriela Baltag nu a demarat acţiuni legale nici cu privire la urmărirea penală abuzivă din partea unor procurori, nici cu privire la corupţia unor judecători.

Este o afirmaţie de un cinism greu de digerat.

În perioada în care judecătorul Vasilică Danilet era membru al CSM, a refuzat primirea în cadrul secţiei a judecătorilor de la Curtea de Apel Oradea, hăituţi, aşa cum s-a dovedit din plin, de procurorii DNA Oradea, în prezent revocaţi. 

„Primul interviu pe care l-a dat presei, în calitatea de membru CSM, a fost la postul de televiziune Antena 3, în data de 6 iunie 2017. În interviul de atunci a ridicat suspiciuni cu privire la folosirea informaţiilor din arhiva SIPA, deşi existau declaraţii oficiale ale celor care au avut acces la ea cu privire la regimul acelor documente.”

Declaraţia privind SIPA este aberatia maxima, pentru că îl priveşte direct pe Danileț, care este acuzat ca a folosit informaţii, dar al cărui dosar la DIICOT este trecut şi acum  sub tăcere. Voi reveni cu detalii concrete scoase din ultima carte a generalului Marian Ureche, fostul șef al SIPA. Acolo este analizată conduita Monicăi Macovei și a judecătorului Vasilică Danileț pe larg. Mai ales cum au manipulat documentele SIPA.

„În  luna martie 2018, în cadrul procedurii pentru numirea preşedintelui secţiei penale a ICCJ, a întrebat candidatul dacă a verificat informaţiile apărute în presă în ultimii trei ani despre case conspirative şi apoi, chestionând candidatul în mod repetat, dacă el însuşi a fost în asemenea case conspirative. Relatarea discuţiilor a fost făcută de presă''. 

Or, situaţia creată pentru candidat a fost umilitoare pentru că, pe de o parte, chestiunile de etică sau cele de respectarea legii penale a judecătorilor din secţia penală a ICCJ nu intră în atribuţiile preşedintelui unei secţii de instanţă, iar pe de altă parte întrebările s-au purtat pe marginea unor informaţii din presă, dar niciodată confirmate de instituţiile statului.”

Ce să înțelegem de la Vasilică Danileț? Că e bine? Un judecător de ICCJ cu funcţie de conducere nu este un simplu magistrat, ci este chemat să vegheze la aplicarea legii şi, mai ales, la respectarea onoarei celui mai înalt for din sistemul judiciar.

O astfel de întrebare nu doar că nu este umilitoare, ci este obligatorie pentru un şef de secţie penală din ICCJ.

Rezistenţa la stres, cunoaşterea problemelor ce ţin de secţie, din perspectiva imaginii şi percepţiei opiniei publice despre acea instanţă  sunt criterii de evaluare a oricărui candidat la o funcţie de conducere.

Cine se simte umilit de o astfel de întrebare nu are ce căuta într-o funcţie de anvergură.

„Tot în martie, a exprimat public opinia sa că ar fi votat pentru revocarea lui Kovesi^". Dar doamna judecător Baltag Gabriela nu are vreo atribuţie în cadrul CSM cu privire la numirea, evaluarea sau revocarea procurorilor de rang înalt, în timp ce secţia pentru procurori a CSM şi opinia publică a Procurorului General au fost împotriva revocării decisă la nivel politic”

Din nou, doamna judecător Baltag nu are dreptul la libera exprimare, in timp ce Vasilică Danilet se poate exprima in sensul respingerii cererii de revocare.

„În luna decembrie 2018, doamna judecător a anunţat că a avut o întâlnire cu premierul ţării pentru a discuta de chestiuni de natură salarială. Or, doamna Baltag nu reprezintă CSM şi nu a fost desemnată de Plen pentru a avea o astfel de întâlnire. Discuţiile la acest nivel ar fi trebuit să se desfăşoare instituţional şi transparent, nicidecum de un magistrat în mod informal.”

De unde are cunoştinţă domnul Vasilică Danileț de existenţa sau inexistenta unui mandat?

Este datoria membrului CSM de a apăra interesele magistraţilor, iar discuţia cu premierul a fost in acest sens.

Din nou, Vasilică Danileț se poate intalni cu oameni politici, vezi participarea sa la Oradea la un eveniment cu USR-istul Vlad Voiculescu, dar alții nu...Ca să nu mai vorbim de faptul că premierul României nu este om politic, ci un conducător politic. Nuanțe inutile pentru Vasilică Danileț.

„A fost amânată soluţionarea cererii de apărare a reputaţiei formulata de cei peste 1000 magistraţi fata de declaraţiile unui politician - lipsa de reacţie prompta echivalează cu un refuz de soluţionare. Astfel, potrivit site-ului wvvw.g4media.ro, magistraţi de la instanţe din toată ţara au transmis miercuri Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) o adresă prin care spun că îşi însuşesc cererea de apărare a independenţei sistemului judiciar formulată luni de Forumul Judecătorilor după atacurile la Justiţie de la mitingul PSD şi declaraţiile lui Liviu Dragnea de la Antena 3. Ei cer discutarea solicitării în şedinţa de plen a CSM de joi, 14 iunie^^. La şedinţa din data de 14 iulie 2018 nu a fost soluţionată cererea^^. Abia în şedinţa din 4.07.2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât apărarea independenţei sistemului judiciar.”

Iar un exemplu de logică fracturată de prea multe temenele și contorsiuni. Amânarea unei solutii reprezinta refuz de solutionare? Judecătorii care dau un termen de judecată si amâna soluţionarea cauzei sunt vinovati de refuz de soluţionare?

Să vedem cum stăm în ceea ce privește atribuţia prevăzută de lege vizând obligaţiile rezultate în urma depunerii candidaturii.

Potrivit art. 7 alin. (4) lit. b) din Legea m-. 317/2004 odată cu depunerea candidaturii, aceasta este însoţită de un proiect al principalelor obiective pe care le vor urmări în cazul alegerilor.

Este de parte cea mai scabroasă încercare de dezinformare şi inducere în eroare a opiniei publice, cu atât mai dezgustătoare cu cât, aparent, este rezultatul analizei şi deliberării unor magistraţi.

Nu există nicio normă legală care să reglementeze „obligaţiile rezultate in urma candidaturii”.

În concluzie, 10 pagini de aberaţii politice, frustrări personale, alimentate, în mod evident, din interiorul CSM, din dorinţa deloc mascată de a reduce la tăcere un magistrat care a avut o largă susţinere, care s-a implicat şi continuă să o facă pentru a asigura o reală independenţă a judecătorilor .