Evenimentul Zilei > EVZ Special > Analiză The Washington Post. De ce presupune toată lumea că Rusia și China sunt prietene?
Analiză The Washington Post. De ce presupune toată lumea că Rusia și China sunt prietene?

Analiză The Washington Post. De ce presupune toată lumea că Rusia și China sunt prietene?

Cel mai important diplomat al Chinei, Yang Jiechi, a ajuns luni la Moscova cu misiunea de a îmbunătăți o relație despre care ministerul chinez de externe declara săptămâna aceasta că „s-a dezvoltat la fel de solid ca o stâncă, cu bune și cu rele”.

Luna aceasta președintele rus Vladimir Putin a descris relațiile dintre cele două țări ca fiind la „cel mai bun nivel din istorie”. Poate că el reflecta la acel moment din iunie 2019 în care președintele chinez Xi Jinping s-a referit la el ca la „cel mai bun prieten al meu”.

Pe măsură ce tensiunile dintre China și SUA se accentuează, mulți comentatori tratează această retorică superficial și avertizează cu privire la fraternitatea tot mai pronunțată dintre cei mai mari doi rivali ai SUA. Dar nu e chiar atât de simplu.

Putin se teme de Xi Jinping

În primul rând, Moscova are a se teme de Beijing mai mult decât Washingtonul. La fel ca Filipine, India și Bhutan, Rusia este vulnerabilă la acaparările teritoriale ale Chinei. China a uzurpat poziția Rusiei în calitate de cea mai influentă putere din Asia Centrală – tradiționala ogradă politică a Moscovei – și are o influență inconfortabil de puternică asupra economiei rusești. În ciuda nenumăratelor diferende din relația SUA-Rusia, toate acestea înseamnă că există acum un spațiu de manevră pentru ca Moscova să poată fi recrutată în calitate de partener tăcut dar semnificativ în campania globală de îngrădire a aspectelor maligne ale influenței internaționale a Partidului Comunist Chinez. 

Cel mai important motiv de teamă al Moscovei este de natură teritorială.

Deși nu există vreun sondaj de încredere în cele două țări în privința integrității teritoriale, unii ruși se tem că chinezii vor să invadeze Siberia, în vreme ce unii chinezi consideră că părți din estul Rusiei aparțin de fapt Chinei. În 1858 și 1860, la începutul perioadei numite de chinezi „secolul umilinței”, chinezii și rușii au semnat tratate prin care s-au cedat Rusiei imense porțiuni de teritoriu în preajma Lacului Baikal. Unii chinezi vor înapoi acele teritorii. „Hong Kong și Macao s-au întors” la patria-mamă, se lamenta în 2020 bloggerul Yuan Zaiyu, care abordează teme istorice. „De ce nu și Vladivostok?”

Adevăratul pierzător e SUA?

Rușii din Extremul Orient slab populat al țării se tem de imigrația și influența chineză și le detestă. Guvernatorul Oblastiei Autonome Evreiești, învecinată cu provincia chineză Heilongjiang, susține ipoteza improbabilă că 80% din terenurile regiunii sale sunt „controlate de chinezi”. Prezența chineză din Siberia, a declarat Svetlana Pavlova, redactor șef al unui site de știri siberian, este precum „o bucată de stofă roșie în fața unui taur”. (La începutul lui 2020, când pandemia începuse să se răspândească, Rusia a fost prima țară care și-a închis granița cu China.)

Percepțiile pot crea o realitate. Frustrările Chinei legate de Rusia – cei mai mulți chinezi aflați astăzi în viață s-au maturizat într-o epocă a relațiilor înghețate între cele două țări, între scindarea sino-sovietică de la mijlocul anilor ’50 și tratatul strategic și economic sino-rus din 2001 – pot foarte ușor să împingă politica externă a Chinei spre o mai mare agresivitate față de vecinul ei nordic. Analiștii ruși au urmărit îndeaproape ciocnirea de la frontieră din 2020 dintre India și China soldată cu moartea a cel puțin 20 de militari indieni – și nu numai pentru că Rusia e cel mai important furnizor de armament al Indiei.

Aceste tensiuni devin deosebit de vizibile în Asia Centrală, o regiune aflată de vreme îndelungată în sfera de influență a Moscovei – și care acum se regăsește mult mai bine ancorată în cea a Chinei. Xi și-a anunțat pentru prima dată strategia globală denumită acum Centură și Drum în septembrie 2013 în Kazahstan, un simbol important din perspectiva planurilor Chinei de a îngloba și mai ferm regiunea în tiparele comerciale chinezești. Rusia era cândva cel mai mare partener comercial al regiunii; acum China este. Cea mai mare bază militară a Rusiei din străinătate se află în Tadjikistan; China și-a deschis și ea o bază militară (secretă) acolo, acum câțiva ani.

Rusia, partenerul inferior din relația cu China

Rusia este în mod inevitabil partenerul mai mic în această relație. China e cel mai mare partener comercial al Rusiei, în vreme ce Rusia nu se regăsește printre primii 10 parteneri ai Chinei. Cel mai mare avantaj al Rusiei în această relație este tehnologia ei militară. Dar, chiar și acolo, Kremlinul se izbește de același tip de mercantilism prădător cu care s-au confruntat nenumărate companii din lume. „Numai China”, afirma în decembrie 2019 șeful departamentului de proprietate intelectuală al conglomeratului militar rusesc de stat Rostec, „a copiat motoare de aeronave, avioane Sukhoi, lansatoare de avioane, sisteme de apărare antiaeriană, rachete antiaeriene portabile și echivalente ale sistemelor sol-aer cu rază medie Panțir”.

Ce poate face Moscova? Putin știe foarte bine că Xi nu e „cel mai bun prieten al său”. Unii analiști ruși au propus adoptarea unei poziții similare cu a Indiei, care evită să rămână blocată în alianțe. O relație mai apropiată cu SUA e posibilă. În 1969 URSS și China au avut o ciocnire la frontieră și ambele s-au temut că ar fi putut degenera într-un război nuclear. Moscova a întrebat guvernele străine cum ar reacționa la o lovitură preventivă contra Chinei, iar în octombrie 1969 Mao Zedong era atât de îngrijorat de un potențial atac nuclear sovietic încât a fugit pe moment din Beijing. Acea teamă l-a determinat pe Mao să-i contacteze pe americani, iar în anii ’70 și ’80 cele două părți aveau să colaboreze activ contra URSS.

În iunie, când președintele Biden se va întâlni cu Putin în persoană pentru prima dată, să sperăm că el nu va uita această istorie.

Articol de Isaac Stone Fish

 

Traducere: Andrei Suba/asuba/fmatei

Publicat in categoriile: EVZ Special, International
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: