Analiză la sânge a Danei Gârbovan vizavi de Raportul Comisiei de la Veneția
Editura Evenimentul si Capital

Analiză la sânge a Danei Gârbovan vizavi de Raportul Comisiei de la Veneția

Dana Gârbovan
Autor: | | 4 Comentarii | 4705 Vizualizari

„Raportul Comisiei de la Venetia privind unele modificari la legile justitiei, modificari ce au fost contestate de Presedinte, este, pe de o parte, nuantat pe chestiunile cele mai disputate din proiectele de lege, iar, pe de alta parte, contine o serie de erori factuale care trebuie corectate”, spune judecătoarea Dana Gârbovan într-o postare pe contul său de Facebook

„Modul in care raportul a fost preluat si comentat reflecta insa perfect intreaga atmosfera ce a insotit aceste proiecte de legi, descrisa cel mai bine chiar in raportul Comisiei: «in acest stadiu, este destul de dificil sa ai un dialog rational, echilibrat si onest despre reforma justitiei in Romania». Diversi comentatori, jurnalisti si politicieni au extras din acest raport doar pasaje care sa le confirme propriile pozitii anterioare, ignorand opiniile si nuantele care erau diferite de pozitiile lor. Raportul scoate in evidenta, inca de la inceput, faptul ca analiza nu priveste toate modificarile aduse legilor justitiei, ci doar modificarile contestate. Se deduce astfel ca au fost o serie de alte modificari necontestate si neanalizate, care au fost asadar pozitive. Dintre modificarile contestate, unele au fost apreciate de Comisie, altele au starnit ingrijorari, recomandandu-se eliminarea sau reevaluarea lor.

Autoritțile noastre au datoria de dialoga permanent cu Comisia de la Veneția

Raportul publicat pe data de 13 iulie 2018 este unul preliminar, autoritatile romanesti avand datoria de a dialoga continuu cu membrii Comisiei de la Venetia in vederea corectarii erorilor factuale sau a sustinerilor nefondate din cuprinsul acestuia. Importanta dialogului este subliniata pe site-ul Comisiei, unde se arata: «A dialogue-based working method. The Commission does not seek to impose the solutions set out in its opinions. Rather, it adopts a non-directive approach based on dialogue and shares member states’ experience and practices. (...) The authorities are also able to submit comments on the draft opinions to the Commission. The opinions prepared are generally heeded by the countries concerned. International institutions, civil society and the media regularly refer to the Commission’s opinions».Voi puncta in continuare o serie de chestiuni mai putin prezente in dezbaterile ce au succedat publicarii raportului.

Numirea si revocarea presedintelui, vicepresedintilor si presedintilor de sectii ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Excluderea Presedintelui din procedura de numire a judecatorilor in functiile de conducere la ICCJ a fost intampinata la acea vreme de un val de critici extrem de dure. Chiar Presedintele, interpelat, printre altele, pe aceasta tema, a raspuns: «Este o incercare nepotrivita si nu va ramane asa». Comisia de la Venetia saluta insa aceasta modificare, de natura a intari independenta justitiei si confirma rolul crucial al Consiliului Superior al Magistraturii ca si garant al acesteia.

Statutul procurorilor

Numirea si revocarea procurorilor de grad inalt. Comisia subliniaza ca trebuie pastrat un echilibru intre legitimitatea democratica de numire in aceste functii si necesitatea depolitizarii. De asemenea, Comisia face trimitere la recomandarile mai vechi din MCV privind o procedura de numire robusta, transparenta si care sa ofere egalitate de sanse concurentilor. UNJR a tras numeroase semnale de alarma, de-a lungul timpului, cu privire la lipsa unei astfel de proceduri de selectie.

Comisia puncteaza doua modificari in proiectele de lege: limitarea dreptului Presedintelui de a refuza numirea in functia de conducere in parchete o singura data si emiterea avizului consultativ de catre sectia de procurori, in loc de Plenul CSM (par. 47).

Cu privire la cea de a doua chestiune, Comisia de la Venetia este inexacta in afirmatia pe care a facut-o: avizul este dat si in prezent tot de sectia de procurori, nu de catre Plenul CSM (a se vedea art. 40 lit. h) din legea 317/2004).

Cu privire la limitarea dreptului Presedintelui de a refuza o singura data numirea in functiile de conducere la varful Ministerului Public, Comisia de la Venetia opineaza ca aceasta ar slabi «checks and balances», in loc sa il intareasca.

Comisia sustine ca sistemul actual «confera un rol real» CSM-ului, deoarece, prin avizul sau consultativ, ii permite Presedintelui sa ia o «decizie informata» cu privire la numirea procurorilor sefi.

Afirmatia aceasta a Comisiei de la Venetia este contrara realitatii faptice, deoarece decizia numirilor in conducerea parchetelor este tot politica, chiar daca e facuta de Presedinte care, daca vrea, tine cont de avizul consultativ al sectiei pentru procurori a CSM, daca nu vrea, nu tine.

Împărțirea Parchetelor între politicieni

De exemplu, in 2009, desi procurorul Laura Codruta Kovesi a primit aviz negativ de la sectia pentru procurori a CSM, Presedintele Basescu a numit-o pentru un nou mandat in functia de Procuror General. In noiembrie 2012, in urma propunerii ministrului justitiei de la acea vreme, Mona Pivniceru, procurorul Tiberiu Nitu a primit aviz negativ din partea sectiei pentru procurori a CSM pentru a fi numit in functia de Procuror General. Cu toate acestea, in urma intelegerii politice din 2013, prin care Presedintele Basescu si Primul-ministru Ponta si-au impartit conducerea parchetelor, procurorul Tiberiu Nitu a fost propus din nou pentru pozitia de Procuror General. A doua oara acesta a primit aviz pozitiv de la sectia pentru procurori a CSM, iar ulterior a fost numit de Presedintele Basescu in functia de Procuror General. Acest exemplu arata ca, cel putin la nivel de aparenta, inclusiv avizul dat de procurori poate fi, la randul sau, consecinta negocierilor purtate in spatii mai mult sau mai putin publice.

Pe data de 5 iunie 2018, sectia pentru procurori a CSM a avizat pozitiv numirea procurorului Felix Banila in functia de procuror sef DIICOT. Cu toate astea, nici pana azi, 19 iulie 2018, Presedintele Iohannis nu s-a pronuntat asupra numirii. Pe de alta parte, potrivit actualei Constitutii, procurorii isi desfasoara activitatea «sub autoritatea ministrului justitiei», nu a Presedintelui. In acest sens au fost si deciziile CCR privind rolul ministrului justitiei in numirea si revocarea procurorilor sefi. Facand referire la aceste decizii ale Curtii Constitutionale, Comisia de la Venetia subliniaza ca CCR are autoritatea de a interpreta Constitutia intr-o maniera obligatorie si nu e rolul Comisiei sa conteste interpretarea Constitutiei. Comisia recomanda insa revizuirea Constitutiei sub aspectul art. 132, aspect ce nu s-a discutat acum, iar in ceea ce priveste modificarile legislative Comisia recomanda a se lua in considerare introducerea avizului conform al sectiei pentru procurori a CSM.

„Separarea carierei” judecătorilor și procurorilor

Subiectul numirii procurorilor este, asadar, mult mai complex decat prezentarea agresiva facuta de o parte a presei, implicand inclusiv o revizuire a Constitutiei si solutionarea unor probleme recurente.

Numirea in functii a procurorilor sefi ar trebui sa faca, de aceea, obiectul unui proiect de lege distinct, pentru ca nici legea in vigoare, nici modificarile aduse nu rezolva problemele aratate de Comisie, probleme repetitive ce au deja o vechime considerabila. Pe termen lung, ar fi de gandit chiar o lege distincta a functionarii Ministerului Public si a statutului procurorului, cu atat mai cu cat insasi Comisia de la Venetia a apreciat modificarea din legile justitiei privind «separarea carierei» judecatorilor de cea a procurorilor.

Infirmarea solutiilor de catre procurorul ierarhic superior si pe motiv de netemeinicie

Una dintre modificarile la Legea 304/2004, contestata de Presedinte si procurori, prevede ca procurorul ierarhic superior poate infirma o solutie a procurorului inferior si pe temeinicie, nu doar pe legalitate. Aceasta modificare era in fapt o completare, pentru a aduce textul din Legea 304/2004 in acord cu Codul de procedura penala, care deja are aceasta prevedere. Surprinzator este ca faptul ca expertii Comisiei de la Venetia au preluat pur si simplu informatia furnizata de Parchetul General si DNA, sustinand ca aceasta modificare este "noua" si ca ar incalca independenta procurorilor, in contextul in care Regulamentul de ordine interioara al parchetelor are aceasta prevedere, iar Procurorul-sef DNA Laura Codruta Kovesi a dat ordine procurorilor sefi din subordine sa verifice solutiile si pe temeinicie. Astfel, procurorul-sef DNA Laura Codruta Kovesi afirma in proiectul de management din 2016 ca: «In interesul cresterii calitatii solutiilor a fost adoptat si un ordin (Ordinul 78 din 23 iulie 2014) potrivit caruia procurorii sefi adjuncti ai directiei examineaza din oficiu TEMEINICIA si legalitatea masurilor procesuale si ale solutiilor altele decat cele de trimitere in judecata dispuse de procurorii sefi sectie si de procurorii sefi ai serviciilor teritoriale». Mai mult, Regulamentul de ordine interioara al parchetelor, publicat in Monitorul Oficial si afisat pe situl Ministerului Public, prevede printre atributiile procurorului sef de sectie si "analizarea legalitatii si temeiniciei solutiilor adoptate sau propuse de procurori" ( art. 18 alin. 3 lit. e, art. 20 alin. 1 lit.c, art. 26 alin.3 lit. d). Este, de aceea, absolut inacceptabil si lipsit de onestitate din partea conducerii parchetelor sa sustina in fata oficialilor Comisiei de la Venetia ca infirmarea solutiilor date de procurori pe motiv de netemeinicie ar fi o solutie legislativa «noua», ce ar incalca independenta procurorilor si ar permite interferenta politicului in solutiile de caz, in contextul in care aceasta prevedere exista deja in Codul de procedura penala si Regulamentul de ordine interioara, iar fostul procuror-sef DNA a declarat ca a emis un ordin intern pentru ca solutiile procurorilor sa fie verificate din oficiu si pe temeinicie.

Revocarea procurorilor din functiile de executie de la DNA si DIICOT

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Justiţie

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate