EXCLUSIV EVZ. Câţi terorişti au expulzat magistraţii români în perioada 2004-2012. Cine sunt cei care au pus în pericol securitatea naţională

"Analizând datele comunicate de SRI, clasificate secret de stat de nivel "strict secret", Curtea constată că acestea fac dovada faptului că cetăţeanul străin desfăşoară activităţi care sunt de natură să pună în pericol securitatea naţională", este fraza standard pe care scriu magistraţii atunci când declara o persoană indezirabilă.

Doi cetăţeni afgani cu legături puternice cu reţele teroriste internaţionale au fost declaraţi astăzi indezirabili pentru 15 ani. Purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informaţii (SRI), Marius Bercaru a declarat că ei doi au fost în monitorizaţi pe linie de terorism de Serviciul Român de Informaţii. Monitorizarea acestora a fost făcută "împreună cu partenerii noştri externi şi cu celelalte instituţii din Sistemul Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului". "Afganii aveau legături foarte puternice cu reţele teroriste internaţionale, erau cunoscuţi ca fiind foarte violenţi şi doreau să organizeze în România puncte de sprijin care să le ofere posibilitatea să facă diverse atentate - ori în România ori în alte state", a explicat Marius Bercaru. 66 de persoane au fost declarate indezirabile şi expulzate Potrivit unor statistici realizate la solicitarea ziarului "Evenimentul Zilei", făcute de Parchetul de Apel Bucureşti, instanţa care cere judecătorilor expulzarea în materie de siguranţă naţională, în perioada 2004- 2012, 64 de persoane au fost declarate indezirabile. Cu cele două cazuri, în perioada 2004-2012 au declarate indezirabile şi expulzate 66 de persoane. Am ales ca referinţă data de 29 martie 2004, atunci când Romania a devenit membru cu drepturi depline al Alianţei Nord Atlantice (NATO), acesta fiind considerat de unii specialişti drept cel mai mare succes al politicii externe româneşti din 1989 încoace. În 2005 maximum de expulzaţi: 23 de persoane Statistica pe ani, privind persoanele declarate indezirabile de Curtea de Apel Bucureşti şi expulzate pe o perioadă mai mare de 10 ani. 2004- 9 persoane. 2005- 23 de persoane. 2008- 3 persoane. 2010- 15 persoane. 2011- 3 persoane. 2012 -11 persoane plus cei doi cetăţeni afgani. Legături cu Hamas La data de 24 august 2012, SRI a solicitat expulzarea a opt cetăţeni palestiniei care că ar fi încercat să creeze o structură de migraţie ilegală şi erau suspectaţi că aveau aveau contacte cu organizaţia teroristă Hamas. "SRI ne-a trimis o sesizare cu privire la acest grup, sunt persoane care provin din Libia, Siria şi Fâşia Gaza. Au solicitat azil politic, dar s-a constatat că aveau legături cu organizaţia Hamas. A mai fost declarat ca indezirabil şi un pakistanez", declara fostul procuror general al României, Laura Codruţa Kovesi. Aceştia erau Al Younes Ali, Traboulssi Khaled (alias Khaled Megdag Traboulssi), Mohamed Fadi (alias Mohamed Fadi Husein), Salem Ahmed, Salem Ali, Al Heiby Ziad, Al Heiby Mahmoud şi Abushagra Mohammed. "Ideologic sprijin PKK" Studenţi, oameni de afaceri sau refugiaţi din zonele de război. Cei expulzaţi şi-au recunoscut o pare din vina de a fi membru al unei organizaţii declarte teroriste sau de a fi sprijinit o astfeld e afaceri. Majoritatea au cerut judecătorilor să-i lase să locuiască în România. Cetăţeanul turc Ahmet Parlak, de origine kurdă (33 de ani), a explicat judecătorilor români, în 28 ianuarie 2011, că arată că înţelege pentru ce este învinuit, în mare măsură, şi că a făcut activităţi legate de PKK- Partidului Muncitorilor din Kurdistan. "Precizează că şi în trecut a făcut activităţi şi că are mai mulţi prieteni care au fost expulzaţi din România şi că aceasta era o practică din trecut şi este consecinţa voinţei unor persoane. Arată că el nu este un vinovat dovedit şi precizează că nu a încălcat în nici un fel legislaţia din România", se arată în hotărâera de expulzare. "Sunt membru P.K.K. ca mentalitate. Aceasta este şi sprijin acest popor (n.r. kurd) pentru supravieţuire şi pentru găsirea dreptăţii", şi-a susţinut cauza Ahmet Parlak. El a mai arătat că nu a avut în România nici un fel de activităţi dar ideologic sprijină P.K.K. "Fasole şi ceapă pentru oamenii săraci din Dobrogea" Ahmed Mahomed Mahmoud Khater este cetăţean egiptean. El a venit în România în anii '90, are o soţie româncă şi doi copii cu aceasta. Khater este administrator la trei societăţi în Constanţa, şi a ajuns în atenţia SRI după ce a sponsorizat dou socităţi care ar fi avut legături cu teroriştii: Liga Islamică şi Culturală şi Fundaţia Taiba. În timpul unei anchete DIICOT, numele unor societăţi pe care le controla a apărut pe o listă de donatori. "Cei în cauză sunt implicaţi în acţiuni cu potenţial de radicalizare şi prozelitism islamic radical, respectiv în susţinerea unor canale de finanţare a acestor activităţi", anunţau procurorii DIICOT imediat după descidneri. Khater a încercat să înduple magistraţii să nu-l expulzeze. El a încercat să minimalizeze donaţiile făcute asociaţiei islamice. Societatea pe care o administram, Imico taiba SRL a donat o tonă de fasole şi trei tone de ceapă, marfă cumpărată din Egipt. Întreaga marfă adunată în fundaţie a fost ulterior îndreptată către oamenii nevoiaşi din Dobrogea", a spus Khater. Egipteanul era absolvent al unui liceu militar, iar două dintre rudlee sale ocupau funţii în armată, erau general şi colonel. Plănuia în Germania un atentat sinucigaş cu bombă Afganul Mehraj Zazae a intrat ilegal pe teritoriul României la data de 04 noimebrie 2010 printr-un loc necunoscut, iar la data de 25 noimebrie 2010 ora 0,30, în urma unui control realizat de Serviciul Poliţiei Rutiere al Inspectoratului de Poliţie al judeţului Hunedoara pe raza localităţii Câmpuri - Surduc, judeţul Hunedoara, a fost depistat în timp ce se deplasa cu alţi cetăţeni în două autovehicule. Unul dintre tovarăşii lui Mehraj Zazae a mărturisit că motivul pentru care încercase să ajungă în Schengen era comiterea unui atentat sinucigaş cu bombă, în Germania. Călăuzele lor, doi egipteni şi un sudanez au fost arestaţi, iar Mehraj Zazae şi ceilaţi tovarăşi ai săi eu fost declaraţi indezirabili şi extrădaţi. Absent la proces Atunci când Curtea a decis ca afganul Mustafa Nabi, alias Mustafa Nabizada, să fie declarat acesta îşi depusese cererea de acordare a statutului de refugiat. El nu s-a prezentat la proces, iar magistraţii au decis expulzarea lui. "Analizând datele comunicate de SRI, clasificate secret de stat de nivel "strict secret", Curtea constată că acestea fac dovada faptului că cetăţeanul străin desfăşoară activităţi care sunt de natură să pună în pericol securitatea naţională", au arătat magistraţii. Primul român condamnat pentru terorism În România, trei persoane sunt condamnate definitiv pentru fapte de terorism, Dragoş Ciupercescu, Omar Haysam şi Mohamed Munaf. Dragoş Ciupercescu este primul român condamnat pentru terorism. La sfârşitul anului 2002, Ciupercescu a detonat pe trotuarul din faţa Liceului Jean Monnet din Bucureşti o grenadă sustrasă din depozitul de muniţii al unei unităţi militare, rănind cinci elevi. La data de 14 martie 2003, Ciupercescu a amplasat o altă grenadă, în Parcul Cişmigiu, pe care nu a reuşit s-o detoneze. El fost trimis în judecată în octombrie 2003 şi a fost condamnat definitiv în 2007 la 18 ani de închisoare de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Teroriştii din dosarul răpirii jurnaliştilor români Curtea de Apel Bucuresti l-a condamnat, în aprilie 2008, pe Mohammad Munaf la zece ani de închisoare cu executare. Omar Hayssam si Mohammad Munaf au fost trimişi in judecată, în 17 octombrie 2005, pentru acte de terorism. Potrivit procurorilor, cei doi ar fi aranjat cu o grupare terorista din Bagdad rapirea jurnaliştilor români Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Eduard Ovidiu Ohanesian. Curtea de Apel Bucureşti a decis pe 13 iunie 2007 condamnarea lui Omar Hayssam la 20 de ani de închisoare în baza Legii privind prevenirea şi combaterea terorismului, raportat la articolul 189 Cod Penal privind lipsirea de libertate a unei persoane şi la 10 ani interzicerea unor drepturi. Al Dulaimi, traficantul de emiri Al Qaeda Pe rolul instanţelor din România mai este un dosar în care procurorii DIICOT au trimis în judecată un irakian, Al Dulaimi Ali Asae Mohamad, acuzat de legături cu organizaţia teroristă Al Qaeda. Ela fost acuzat de pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 33 alin. 1 lit. c din Legea 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului (n.r. înlesnirea intrării/ieşirii în/din ţară, găzduirea ori facilitarea accesului în zona obiectivelor vizate al persoanei despre care se cunoaşte ca a sprijinit/săvârşit sau urmează să sprijine/săvârşească un act terorist). În mod concret, prin activitatea infracţională derulată, Al Dulaimi Ali Asae Mohamad a sprijinit intrarea pe teritoriul statului roman a cetăţenilor irakieni Omar Farid Ahmed, Falah M. Salem, Aqeel Mohammed Dhuyab, Omar Kh. AsseyY şi Muntasier Kh. Aassi, persoane cercetate sau urmărite penal pentru săvârşirea de acte de terorism în numele organizaţiei Al Qaeda în Irak. "Traficaţii" erau specializaţi în atentate împotriva armatei americane La acest moment, cetăţenii irakieni nu se mai află pe teritoriul României. Dintre aceştia, cel mai important este Manaf Khalif Asi Sanad Al Karboului - fost emir al Al Quaeda în perioada 2003-2006 şi fost implicat în mai multe atacuri împotriva trupelor americane. Majoritatea erau implicaţi în atentate împotriva soldaţilor americani din Irak. Al Dulaimi Ali Asae Mohamad execută în România o pedeapsă pentru trafic de migranţi, iar dosarul său de terorism este pe rolul Curţii de Apel Bucureşti. Avertismentul lui Omar Bakri La începutul lunii, Şeicul Omar Bakri, unul dintre liderii militanţi islamişti, declara că România, alături de Bulgaria, este o ţintă legitimă, argumentul fiind acela că cele două state participă cu trupe la războiul din Afganistan. "Dar din cauza trupelor sale din Afganistan şi Irak şi din cauza colaborării sale militare cu Israelul, Bulgaria devine şi o ţintă legitimă. Noi credem că putem face atentate în inima Bulgariei. Putem să facem acest lucru şi în România şi în alte state. Asta depinde de tactica şi de strategia concretă", a mai spus şeicul.