Fără un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), care va duce la continuarea consolidării fiscale şi la întărirea credibilităţii pe plan extern, România nu va putea să acceseze împrumuturile de care are nevoie, consideră analiştii chestionaţi de EVZ.
Decizia de semnare a unui nou acord cu FMI în 2011 a fost anunţată ieri în parlament de preşedintele României, Traian Băsescu, care a explicat că pentru acoperirea deficitului bugetar avem nevoie anul viitor de credite de 5,7 miliarde de euro, dar, din cauza dezechilibrelor economice, nimeni nu împrumută România pe termen lung.
Noul ministru al Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, a declarat aseară, în cadrul emisiunii "Naşul", difuzată pe B1Tv, că un nou acord cu FMI nu înseamnă contractarea unui nou împrumut, ci este vorba despre un acord de precauţie, care va contribui la consolidarea credibilităţii României pe pieţele internaţionale.
"Sunt de părere că în condiţiile de pe pieţele de credit internaţionale şi având în vedere dificultăţile de a contracta împrumuturi pe termen lung, un acord de acest tip (de precauţie – n.r.) este util, pentru că va duce la disciplinarea politicii economice şi consolidarea fiscală", a afirmat Daniel Dăianu, fost ministru de Finanţe.
Potrivit acestuia, România nu este credibilă încă pe plan extern, iar relaţia cu Fondul ne va facilita accesul pe pieţele externe la un cost rezonabil. În plus, chiar dacă vom mai lua bani de la FMI, aceştia nu vor fi folosiţi pentru finanţarea deficitului bugetar, ci vor merge la BNR.
Pro acordului de precauţie
Şi analistul finaciar Bogdan Baltazar consideră că un acord de precauţie cu FMI este mai indicat pentru România.
"Un acord cu FMI va trebui să avem. Acum rămâne de văzut dacă va fi un nou acord care-l prelungeşte pe actualul de stand-by sau unul de precauţie. Eu unul prefer să fie unul de precauţie, să fim în continuare sub umbrela FMI, dar la început să ieşim pe pieţele de euroacţiuni, chiar dacă va fi un pic mai scump la început", susţine Bogdan Baltazar.
Recent, preşedintele Consiliului de Administraţie al UniCredit Ţiriac Bank, Dan Pascariu, declara că România are nevoie de un alt împrumut de la FMI doar dacă statul nu îşi face "curăţenie în casă şi are nevoie de bani de consum". Presiune pe deficit
România va trebui să se încadreze în 2011 într-un deficit bugetar de 4,4%, faţă de ţinta de 6,8% agreată pentru anul în curs cu finanţatorii internaţionali, ceea ce va pune o presiune uriaşă pe cheltuieli. Cu atât mai mult cu cât guvernul va trebui să îşi plătească datoriile pe care le are către firme, amânate încontinuu până acum.
"Ţinta de 4,4% rămâne foarte ambiţioasă, cheia este o colectare mai bună a veniturilor. Creşterea economică va fi firavă în 2011 şi nu poate aduce venituri suplimentare la buget. Dacă se va reuşi lărgirea bazei de impozitare, astfel încât să nu mai fie venituri exceptate de la impozitare – ceea ce e corect, atât timp cât toţi beneficiem de serviciile publice, trebuie toţi să plătim – e posibil să ne ducem cu deficitul până în 5%", a explicat Dăianu.
România are în derulare, din prima parte a anului trecut, un acord pe doi ani cu FMI, UE, Banca Mondială şi BERD pentru împrumuturi externe în valoare totală de 19,95 miliarde de euro. Contribuţia Uniunii Europene la acest acord se ridică la 5 miliarde euro.
Până în prezent, România a primit tranşe în valoare de 10,7 miliarde de euro de la Fond, 2,5 miliarde de euro de la Comisia Europeană şi 300 de milioane de euro de la Banca Mondială. (A contribuit Paul Barbu)