În contextul dezbaterii publice despre Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justitie (SIIJ), UNJR si AMR au solicitat DNA-ului o serie de informaţii publice referitoare la înfiinţareaarea şi funcţionarea Serviciului de combatere a infracţiunilor din justiţie. Serviciul de combatere a infracţiunilor din justiţe a fost creat în secret la începutul anului 2014, s-a aflat despre el public în anul 2017 şi a fost desfiinţat după înfiintarea prin lege a Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justi-ie (SIIJ), notează Dana Gîrbovan pe social media.
În comunicatul de presă comun, UNJR şi AMR afirmă că Serviciul de combatere a infracţiunilor din justiţie a funcţionat în cadrul DNA, şi a fost creat "în secret.
"Solicitarea a fost transmisă DNA în contextul în care SIIJ "face obiectul unor critici agresive din partea unor politicieni, magistraţi, jurnalişti şi ONG-uri, fără ca acestea să aibă la baza o analiză fundamentată pe date şi informaţii concrete". "AMR şi UNJR subliniază că SIIJ a fost înfiinţată ca urmare a unor probleme incontestabile privind anchetarea în trecut a judecătorilor şi procurorilor, dosarele vizându-i pe magistraţi devenind veritabile mijloace de presiune îndreptate împotriva lor. Includerea în lege a unor garanţii suplimentare, ce se regăsesc în modul în care SIIJ este reglementată - criterii de selecţie foarte ridicate, în cazul îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor competenţa revocării procurorilor aparţine Plenului CSM, mandat pe termen limitat de 3 ani, obligaţia prezentării anuale a unui raport către Plenul CSM - reprezintă argumente serioase pentru menţinerea secţiei", se arată în comunicat.
Se cere accesul la documentele care sunt de interes public
"Acestor argumente trebuie să li se răspundă cu contra-argumente, deopotrivă de puternice, bazate pe fapte şi date concrete, nu pe slogane. Din acest motiv, AMR şi UNJR au demarat o serie de cereri de acces la informaţii de interes public, pentru a afla cum a funcţionat serviciul similar existent în cadrul DNA, cum a fost înfiinţat şi de ce, precum şi cine erau procurorii care funcţionau în cadrul acestuia", declară cele două asociaţii ale magistraţilor".
Aşadar, UNJR şi AMR au cerut DNA să comunice: "toate actele în baza cărora s-a înfiinţat şi a funcţionat Serviciul de combatere a corupţiei în justiţie, împreună cu expunerea de motive care a stat la baza înfiinţării acestui serviciu; toate ordinele emise de procurorul şef DNA, procurorul şef al Secţiei de combatere a corupţiei din cadrul DNA şi procurorul şef al Serviciului de combatere a corupţiei în justiţie care au reglementat, modificat, operaţionalizat sau vizat activitatea acestui serviciu; numele tuturor procurorilor care au funcţionat în cadrul acestui Serviciu, perioada în care au activa, precum şi vechimea şi gradul profesional al fiecăruia".
"În mod cert, nu vom mai accepta vreodată să mai fim minţiţi sau supuşi presiunilor, nici să mai fim anchetaţi pentru soluţii, la fel cum nu vom mai accepta nici dosare deschise şi ţinute la sertar ani de zile ca mijloace de presiune împotriva magistraţilor.
Aceasta luptă pentru apărarea independenţei justiţiei de orice tip presiuni, inclusiv din interior, ar trebui susţinută de fiecare membru al CSM, ales în acest organism pentru a apăra independenţa justiţiei în mod real, nu pentru a boicota aplicarea legii", a declarat judecătoarea Dana Gîrbovan, preşedintele UNJR în comunicatul publicat pe unjr.ro.