L-a descris în doar câteva rânduri, în jurnalul său, în cel mai nimerit fel: „Negru, uscat, puţintel, numai ochi şi tendoane, vibra ca o coardă-ntinsă, ardea ca o făclie. Cu mâinile pe acordeon, plângea, râdea, vorbea… „Fărâmiță”… A plecat prea devreme…
Tovarăşe Maistre Preşedinte, subsemnatul Fărâmiță Lambru, artist, cu onoare v-aduc la cunoştință că azi noapte am fost incendiat. Mi-au ars scaunele, masa, plapoma, biblioteca…
– Biblioteca? Aveai cărți multe?
– Păi, să fi fost vro treizeci…
– Pune 300… dacă tot au ars.
După ce-a încasat, a venit cu acordeonul:
– Sărut mâna! Lasă-mă să-ți cânt una, să-ți placă… ”.

La un moment dat, Securitatea l-a luat în vizor. Nu din cauza Mariei, ci pentru că a vizitat de mai multe ori Ambasada Greciei. Filorii Securității l-au fotografiat și urmărit prin oraș, întrebându-se cine este individul care mergea într-un stil aparte, „cu umărul stâng aplecat în jos”. Au aflat repede, în troleibuzul 84, când securistul care îl urmărea a observat cum Fărâmiță Lambru este recunoscut de admiratori: „Individul a fost acostat de mai mulți călători care-l cunoşteau şi au dat mâna cu el spunându-i «ce mai faci, Lambrule»”.

Fotografie din timpul filajului, alături de soție și de mama sa, și un document în care s-a notat felul în care a avut loc discuția dintre el și ofițerul de securitate în ziua de 10 octombrie 1964.

Stejărel Olaru a mai dezvăluit, într-o postare publică menită să mediatizeze apariția volumului închinat Mariei Tănase, un scurtă legendă urbană savuroasă. Iat-o!

„Circulă o anecdotă potrivit căreia Maria Tănase, pe vremea când cânta la restaurantul Continental, mergea în bucătărie să mai fumeze împreună cu Fărâmiță. Acesta tocmai își instalase telefon și suna des acasă. Într-una din seri, vorbind cu nevasta ce a mai gătit, o tot îndemna: «Da’ să pui, fă, în tocană și-o foaie de dafin… și pune și nițel piper…». Plictisită, Maria Tănase a intervenit în discuție și i-a spus «Spune-i, mă, să pună și niște căcat!», iar Fărâmiță i-a transmis nevestei următoarele: «Doamna Maria zice să pui și niște căcat, pentru că vine și dumneaei la masă», în hohotele de râs ale Mariei”.

Citește și: