Amintiri din copilărie. Eliza Corbeanu: Recitam articole din Codul Penal și citeam cartea de telefoane

Amintiri din copilărie. Eliza Corbeanu: Recitam articole din Codul Penal și citeam cartea de telefoane

Eliza Corbeanu a povestit în emisiunea „Dosare de presă”, pe EvZ Play, câteva întâmplări din copilăria sa, întâmplări care creionează admirabil portretul adultului scriitor de peste ani.

Amintiri din copilărie. Eliza Corbeanu: Recitam articole din Codul Penal și citeam cartea de telefoane.

Talentul extraordinar la scris al Elizei Corbeanu, cu o forță de expresie deosebită, este dublată de o sensibilitate pe măsură. Mirel Curea este de părere că stilul invitatei sale este unul „dostoievskian”.

Eliza Corbeanu este un bine cunoscut avocat, dar și publicist la ziarul Evenimentul Zilei și scriitor cu două volume apărute la Editura RAO.

Ne puteți urmări și pe Google News

Când eram mici, eu și fratele meu recitam articole din Codul Penal

Eliza Corbeanu a mărturisit în emisiunea „Dosare de presă”, pe evz.ro, că împarte talentul artistic cu fratele său Vlad Corbeanu, actor la teatrul Mic.

 „Nu că e fratele meu, dar e un actor senzațional. Eu nu am idee pe cine moștenim (pe parte artistică, n.e.). Probabil că (talentul artistic, n.e.) începe odată cu noi. Și să sperăm că urmașii noștri o să ne moștenească. Un lucru mi-amintesc din copilărie: fratele meu avea o memorie extraordinară. Și-i plăcea să memoreze articole din Codul Penal.

Când veneau musafiri pe la noi îi plăcea lui 208 și 209, Furtul și Furtul calificat. Noi nu spuneam poezii. Venea frate-meu și începea: „Eu am învățat dintr-o carte Furtul și Furtul calificat, 208- 209, Codul penal. În perioada aia eram încă în comunism. Copii știau tot felul de poezii, eram șoimi ai patriei. Noi știam din Codul Penal. Bine, mai mult fratele meu. Mie nu mi-a plăcut să memorez, deși am învățat și eu”, a declarat avocata.

Amintiri din copilărie. Am citit Thomas Mann și nu mi-a plăcut deloc

 „Știi ce făceam eu? Îmi plăcea să citesc foarte mult. Mă scotea m-am cu forța din camera mea, „Du-te și joacă-te!”. Dar tot le luam și le ascundeam. Aveam  chestia asta tâmpită, pe care o am și acum. Când începeam o carte, nu mai plecam până nu o terminam. La propriu.

Și am luat „Muntele vrăjit”. Nu am știut că are cinci volume. Am înnebunit. Era vacanța de vară, copiii se jucau pe-afară și când am văzut că are cinci volume, am zis „Ce mă fac?” M-am dus, pauză de masă, să mă vadă mama... Îngrozitoare carte. Oribilă! Rar mi-a fost dat să citesc ceva mai greu. Eram în V-VIII”, a dezvăluit Eliza Corbeanu.

Eliza Corbeanu, îndrăgostită de lectură. „Am citit și cartea de telefoane

Celebra avocată a citit toate cărțile din casă, dar și din bibliotecile din orașul în care s-a născut. Dragostea pentru lectură era atât de mare încât, din curiozitate, a citit până și cartea de telefoane.

„Noi aveam foarte multe cărți. Înainte să fie judecător, mama a fost jurist consult la Spital și biroul ei era lipit de Biblioteca Spitalului și nu citea nimeni. Mama a citit foarte mult și mi-a zis ”Du-te alege-ți și tu cărți de acolo”.

Și le-am citit pe toate. Le-am citit și pe toate din casă. După aia m-am dus la Biblioteca orașului, le-am citit și pe alea și nu mai aveam ce să citesc. Și am început cu de astea grele, gen Thomas Mann, „Muntele vrăjit”. Nu mi-a plăcut!

(...) În copilărie, am citit și cartea de telefoane. Memoram numere de telefon, îmi plăcea foarte mult. Chiar făceam asta cu fratele meu”, a mai spus Eliza Corbeanu.