Abasadorul SUA, Hans Klemm, a remarcat faptul că diagnosticul de ţară pus de Banca Mondială a identificat în România guvernanţă de slabă calitate, dar şi „o divergenţă în creştere dintre miezul urban dinamic şi integrat în UE şi oamenii mai săraci din mediul rural”.
Klemm a declarat, vineri, la Iaşi, că în ciuda creșterii economice din ultimii ani, în domenii precum educație, sănătate, România are foarte mult de suferit și dă vina pe Guvern pentru subfinanțarea acestor domenii.
Hans Klemm a participat, vineri, la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi, la conferinţa „Dezvoltare Internaţională şi Democratizare”, organizată de Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice, el făcând referiri ample, în discursul său, la situaţia din România.
„Pe lângă aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană, România a intrat într-o a treia întreprindere internaţională, parteneriatul strategic SUA-România. Timp de peste două decenii, Statele Unite şi România au colaborat îndeaproape, construind un cadru care întăreşte relaţiile bilaterale, susţinând dezvoltarea şi integrarea euro-atlantică a României şi ţinând piept împreună provocărilor globale şi regionale. Una dintre priorităţile cheie ale parteneriatului strategic este angajamentul de a promova prosperitatea economică. De exemplu, în 1997 comerţul avea o cifră de doar 660 de milioane de dolari. În 2017, această cifră a atins nivelul record de peste trei miliarde. Exporturile României în Statele Unite au crescut de la 400 de milioane la 2,2 miliarde. Investiţiile au făcut din Statele Unite cel mai mare partener economic non-UE al României”, a afirmat Hans Klemm.
Ambasadorul Hans Klemm a apreciat că dezvoltarea României este de „netăgăduit”, însă România are ocazia să îmbunătăţească situaţia în sectoare precum educaţia, sănătatea, infrastructura, invovaţia şi administraţia publică.
„În 2017, PIB-ul pe cap de locuitor al României a atins 63 la sută din media UE, deci a crescut foarte repede după 2000. Ne amintim că la începutul secolului 21 procentajul era de 32 la sută. Cu toate acestea, creşterea nu a fost distribuită egal între regiuni. În regiunea Nord-Est, de exemplu, PIB-ul pe cap de locuitor este de 33,5 la sută din media UE. În Bucureşti, în acelaşi timp, procentajul este 138 la sută. (…) În ciuda perioadelor de creştere mare, investiţiile în capitalul uman, în educaţia şi sănătatea României au fost mai puţin decât ideale. Speranţa de viaţă rămâne sub media UE, România are rata cea mai mare de tuberculoză, aproape dublă faţă de următoarea ţară de pe listă, şi a doua cea mai mare rată de diabet. În ciuda asigurării sociale obligatorii, sistemul de sănătate nu acoperă mulţi dintre cetăţenii României, pentru că implicarea lor în economia informală îi lasă în afara sistemului de asigurări medicale. În educaţie, situaţia este similară, sistemul fiind subfinanţat”, a spus Hans Klemm.