Fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, este aşteptată în faţa Completului de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), care judecă un nou termen al dosarului în apel în care aceasta fusese trimisă în judecată pentru o presupusă mită de 17.500 de euro, pentru ca ulterior, după ce completul a rămas în pronunţare, încadrarea juridică să fie schimbată în favorizarea făptuitorului.
Alina Bica a fost condamnată, pe 26 ianuarie2017, de magistraţii ICCJ la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru favorizarea făptuitorului în dosarul Bica-Simu, decizia nefiind definitivă.
Condamnarea a fost pronunţată pentru favorizarea făptuitorului, încadrarea juridică fiind schimbată din luare de mită şi participaţie improprie sub forma determinării cu intenţie la săvârşirea fără vinovăţie a infracţiunii de abuz în serviciu în favorizarea făptuitorului.
În ultimul cuvânt, Alina Bica a declarat: „E incredibil să te trezeşti într-o poveste şi să nu o ştii de unde să o apuci. Nu este normal să te rogi să vină oamenii în instanţă şi să spună adevărul. Nu poţi să spui că am făcut presiuni asupra unor procurori când colegii spun altceva. Nu sunt o persoană comodă, recunosc asta. Dacă discuţia cu Voineag poate fi interpretată ca o presiune, niciun procuror şef nu ar mai trebui să-şi facă treaba. Am infirmat şi rechizitorii ale colegilor. Sunt o persoană temperamentală. În scurta carieră de avocat am explodat pe pereţi. Poate am luat decizii greşite... Cât despre suma de care sunt acuzată că aş fi luat-o ca mită, atât a considerat, la mişto, DNA că valorează viaţa şi onoarea mea. 17.000 de euro. N-am copii, n-am casă. Să mă duc la puşcărie pentru 17.000 de euro, bată-i Sfântu, bani pe care nu i-am luat, nu pot accepta!”
În acelaşi dosar, fostul şef al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Şerban Pop, a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă. Şi în cazul acestuia, încadrarea juridică a fost schimbată din complicitate la infracţiunea de dare de mită în trafic de influenţă.
Totodată, afaceristul Horia Simu a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare pentru cumpărare de influenţă. Şi în cazul acestuia, judecătorii instanţei supreme au schimbat încadrarea juridică din dare de mită în cumpărare de influenţă.
Judecătorii au luat în discuţie schimbarea încadrării juridice după ce, la finalul anului 2016, au rămas în pronunţare pe fond. În urma deliberărilor, magistraţii au decis reluarea ultimului termen de judecată pentru a se discuta eventuala schimbare a încadrării.
Dosarul a fost trimis instanţei în septembrie 2015. Potrivit rechizitoriului, în 2014, Şerban Pop a primit de la Horia Simu aproximativ 230.000 de euro, cash şi sub forma a două contracte de consultanţă judiciară, pentru a interveni la conducerea DIICOT, în scopul soluţionării favorabile a unui dosar penal al omului de afaceri.
„La data de 8 noiembrie 2014, inculpata Bica Alina Mihaela în calitate de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, a primit, pentru sine, în mod indirect, printr-un intermediar (martor denunţător în cauză), suma de 17.500 euro din totalul sumei de 20.000 euro, pe care acesta din urmă, în calitate de interpus, a primit-o de la inculpatul Pop Şerban. Suma de 20.000 euro a reprezentat o parte din totalul sumei de aproximativ 230.000 euro ce a fost dată de omul de afaceri în tranşe, pe parcursul a 8 luni, în cursul anului 2014, inculpatului Pop Şerban, pentru ca acesta să o remită în scopul menţionat mai sus”, au precizat procurorii în rechizitoriu.
Anchetatorii susţin că, în schimbul banilor, Alina Bica a înlocuit procurorul care instrumenta dosarul lui Horia Simu şi a făcut presiuni asupra magistratului care a preluat cauza pentru a da o soluţie de clasare în dosarul în care era urmărit penal Horia Simu. În final, în dosarul omului de afaceri procurorul de caz a dispus o soluţie de clasare, DNA arătând că, potrivit probelor administrate în cauză, magistratul a acţionat fără vinovăţie.