După ce DNA a început să facă „curățenie” prin Parlament, aleșii Puterii vor să restrângă masiv dreptul procurorilor de a dispune măsura arestului preventiv.
Parlamentarii PSD au de clanșat războiul împotriva procurorilor. Printr-o serie de modificări legislative, ei vor să reducă din capacitatea DNA de a lupta cu marea corupție. În primul rând, social-democrații vor să modifice Codul Penal, astfel încât măsura arestului preventiv să fie mai greu de luat, pe motiv că procurorii abuzează de ea.
„Le-am atras atenția colegilor juriști în mod public deja. Nu este treaba mea să schimb legea, dar este un lucru abuziv”, a declarat, pentru EVZ, senatorul PSD Georgică Severin. „Coincidență”, la Senat a fost depus deja un proiect de modificare a Codului de procedură penală. Inițiator: senatorul PSD Nicolae Şerban, avocat al lui Cătălin Voicu. Astfel, măsura arestului preventiv ar putea fi luată, potrivit proiectului, doar în cazul în care un suspect este acuzat de săvârșirea unor infracțiuni, a căror pedeapsă este de zece ani sau mai mare.
Fără spectacol mediatic
În al doilea rând, spectacolul corupţilor încătuşaţi din fața sediului DNA ar putea lua sfârşit. Șerban Nicolae propune să fie încătușați doar cei cercetați pentru infracțiuni comise prin acte de violență sau cei care s-au opus măsurii dispuse.
După ce mai mulţi politicieni au fost luaţi de pe stradă, din baruri sau chiar din sediile unor televiziuni şi duşi cu mandat în faţa procurorilor anticorupţie, parlamentarul propune ca „suspectul sau inculpatul să poată fi dus cu mandat (...) dacă acesta este cercetat pentru o infracţiune intenţionată contra vieţii, care a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane” sau alte infracţiuni.
În acest moment propunerea se află la Comisia Juridică din Senat. Contactat de EVZ, preşedintele comisiei, Cătălin Boboc, a precizat că în acest caz va fi întocmit un raport în maximum două săptămâni. „Am cerut un punct de vedere de la CSM şi Parchetul General”, a spus Boboc. Pe de altă parte, premierul Victor Ponta nu susţine adoptarea acestei legi în forma actuală.
Nu în ultimul rând, deputaţii vor să scape de arestul preventiv cu ajutorul regulamentului intern. În plen va intra, astăzi, în dezbatere proiectul de modificare a Regulamentului Camerei. El prevede că cererea de reţinere, arestare preventivă, percheziţie a deputatului trebuie să conţină motivele concrete şi temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei. Avocatul Daniel Fenechiu spune că Parlamentul este chemat să dea avize de percheziție, reținere și arestare pentru a nu exista „o tiranie a majorității”. „Este treaba Parlamentului să vadă dacă dosarul este instrumentat politic, să se asigure că nu există nicio imixtiune politică. Să-l întreb eu pe procuror care sunt motivele pentru care este vinovat cineva? Cel care stabilește aceste lucruri este judecătorul”, a punctat Fenechiu.
Regulamentul Camerei poate fi blocat de CCR
Dacă Regulamentul Camerei va fi adoptat în forma actuală, el ar putea ajunge pe masa judecătorilor Curții Constituționale, avertizează Gheorghe Iancu, fost Avocat al Poporului. „Parlamentul se poate pronunța din punct de vedere politic, nu din punct de vedere juridic. Nu are voie să analizeze din punctul de vedere al procedurii penale”, a declarat, pentru EVZ, Gheorghe Iancu. Totodată, vicepreședintele Comisiei juridice a Camerei, Ciprian Nica, a declarat că nu susține modificarea Regulamentului Camerei, astfel încât cererile de reținere sau arestare preventivă să conțină motive concrete și temeinice, arătând că justiția se înfăptuiește de către Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) și instanțe. „Nu este constituțional ca noi să ne pronunțăm asupra motivelor temeinice sau netemeinice care rezultă dintr-o cerere înaintată de minister”, a declarat Ciprian Nica.
Vor să dilueze traficul de influență
Una din țintele PSD este modificarea modului în care este definit traficul de influență, pe motiv că legislația actuală este prea ambiguă. Despre această necesitate au vorbit, la ultimul Consiliu național, mai mulți lideri ai partidului, printre care primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, și senatorul PSD, Georgică Severin.
„Eu nu mă feresc să vă spun că în momentul de faţă există o adevărată paranoia în această privinţă. Eu primeam cetăţeni la audienţe, care veneau cu probleme. Venea un domn care avea probleme cu pensia, nu era bine calculată, venea o familie cu un caz social şi aşa mai departe. Ei bine, era firesc, dădeam un telefon fie la Pensii, uite, îţi trimit pe cetăţeanul cutare, te rog eu foarte mult, primeşte-l şi calculează- i corect impozitul, vezi să nu fie păcălit şi aşa mai departe, dacă n-are dreptate, spune-i că n-are dreptate. Ei bine, toate aceste lucruri devin pasibile de punerea sub acuzare, sub această idee a traficului de influenţă”, a declarat ieri Georgică Severin (foto), într-un interviu pentru RFI.
FOTO: Georgică Severin (centru)
Legislație modernă
Potrivit Legii 161/2003, traficul de influență este definit, la art. 13, după cum urmează: „Fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat, ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.”
Specialiștii în drept consultați de EVZ spun că reglementările sunt moderne. Gheorghe Iancu, fost Avocat al Poporului, consideră că parlamentarii nu vor decât să se apere de procurori: „Aceasta este definiția traficului de influență, oriunde în lume, aceasta a fost făcută de niște profesori de facultate, credeți că știu parlamentarii mai bine?”.
Avocatul Daniel Fenechiu a apreciat că reglementările privind traficul de influență sunt moderne: „Traficul de influență este bine reglementat. Prevederea este modernă, în conformitate cu regulile europene. Dacă cineva vrea să facă această modificare, atunci să și-o asume politic. Eu nu o să o susțin!”. (Silviu Sergiu, Andreea Udrea)