Liderul PNL a anunțat reducerea numărului de ministere la 15, cel mult 16, prin recomasarea portofoliilor sparte în bucăți. Întrebat ce înseamnă restructurarea amplă a aparatului guvernamental, Ludovic Orban a răspuns că, „în primul rând mai puține ministere”.

„Asta este o prostie, nu există în nici o ţară din UE aşa ceva (28 de ministere – n.red.). M-am uitat aşa, la guvernele importante, media e cam de 15-16 ministere, pentru că un minister îl organizezi ca să gestionezi în mod unitar un domeniul de activitate: educație-cercetare, deci un domeniu important de activitate”, a explicat premierul desemnat.

El a continuat și cu alte exemple: „Economia e economie, nu poţi să spargi economia în patru ministere. Ministerul de Externe e Ministerul de Externe, nu poţi să-l spargi în patru ministere – vicepremier pentru parteneriate sau strategice, Ministerul Afacerilor Europene, Ministerul Românilor de Pretutindeni, toate au ca obiect de activitate…, sunt cuprinse în cadrul Ministerului de Externe. Afacerile Europene, de exemplu, sunt în cadrul Ministerului de Externe”.

Câţi bugetari rămân?

„Vom face o dimensionare optimă la nivelul fiecărei instituții, după reducerea ministerelor. Suntem cu o analiză făcută deja – sigur, ea trebuie verificată la fața locului -, o restrângere a numărului de agenții, autorități, oficii, tot în sensul unei organizări mai judicioase a abordării coerente pe domenii importante de activitate și o simplificare”, a mai promis Orban.

El a explicat și cine trebuie să se teamă pentru slujba sa: „Cu siguranță, urmare a acestor reduceri, unii vor trebui să plece – dar, îmi cer scuze, toți cei care au intrat pe ușa din dos, fără să aibă nicio pregătire serioasă, numai pe bază de carnet de partid, toți cei care plimbă hârtii degeaba prin minister sau mulți dintre ei nici măcar nu vin să semneze condica, semnează odată pe săptămână condica”.

„Noi vrem să construim în România un corp de funcționari care să fie neutru din punct de vedere politic, care să fie bine pregătiți, care să fie evaluaţi în funcție de performanţele în activitatea pe care o desfășoară şi care să aibă cu adevărat capacitatea să devină instrument în punerea în practică a politicilor publice”, și-a explicitat Ludovic Orban proiectul.

Alte direcții de reformă anunțate de premierul desemnat vizează pregătirea funcționarilor publici, simplificarea procedurilor, simplificarea instituțională, asigurarea legăturilor între instituții și digitalizarea. „Dacă mă duc să primesc un serviciu sau să obțin o autorizație sau un aviz de la o instituție, instituția respectivă să nu mai aibă dreptul să mă trimită pe mine de la Ana la Caiafa, să mă duc la alte instituții, să iau certificate, să iau tot felul de hârtiuțe că sunt în drept să primesc serviciul respectiv sau…”, este proiectul lui Orban.

De unde se reduc cheltuielile

Despre reducerile de cheltuieli, liderul PNL spune că trebuie analizate cu mare atenție, astfel încât economia făcută să fie semnificativă, fără a afecta funcționarea statului. „Trebuie ca orice cheltuială publică să servească interesul public (…) Noi, când venim la guvernare, venim și cu principiile bunei guvernări liberale – un document care a fost aprobat, pe care l-am prezentat public, care îți arată niște lucruri foarte importante: principiul solidarității între generații – adică noi nu putem acum să mărim cheltuielile, să ne împrumutăm şi să punem pe spinarea generațiilor care vin datoriile care sunt create pentru a genera pentru anumite categorii sociale…”, a explicat Ludovic Orban.

El a anunțat și reducerea altor cheltuieli, pe lângă cele de personal. Printre acestea se numără diferite subvenții, ajutoare sociale, dar mai ales subvențiile pentru partidele politice. „Vom reduce la o treime subvențiile alocate către partidele politice”, a punctat Orban, explicând că reducerea cheltuielilor partidelor va elimina și tentația de a plăti din bani publici contractele din campania electorală.

Te-ar putea interesa și: